Faimoasă pentru celebrele statui misterioase, aparținând unei civilizații încă foarte puțin cunoscute, Insulă Paștelui ar putea rămâne fără o bună parte din acestea, întrucât ele vor fi înghițite de apă.
Un studiu al Organizației Națiunilor Unite avertizează că, din cauza încălzirii globale, nivelul apelor din regiune va crește cu peste 2 metri până în anul 2100, ceea ce înseamnă că numeroase statui aflate pe plajele insulei vor dispărea în valuri. Deja, zeci de „moai” – cum se numesc uriașele monumente – au fost înghițite de ape, spre îngrijorarea localnicilor, care se tem că însăși existența lor aici ar putea fi periclitată.
De altfel, Insula Paștelui nu este singură afectată de creșterea nivelului oceanului planetar, pe fondul încălzirii globale: și Kiribati, și Insulele Marshall, atoli aflați la nord de Fiji, precum și Insulele Solomon, aflate mult mai la sud, riscă să fie înghițite de ocean. La ora actuală, pe Insulă Paștelui locuiesc circa 6.000 de oameni, a căror existență gravitează în jurul turismului – insula este vizitată anual de peste 100.000 de oameni, care pompează în economia locală aproape o sută de milioane de dolari.
„Cândva, înotam în preajma plajei și nisipul părea să se întindă pe mile întregi. Acum, mai este doar o strâmtă fâșie de nisip, iar multe dintre statui s-au prăbușit și au fost acoperite de apă”, se plânge Pedro Pablo Edmunds, primarul unei mici așezări de pe insulă, numită Hangă Roa.
Giganticele statui „moai" de pe Insula Paştelui au „mers" – cel puţin aşa susţine o echipă de arheologi care au demonstrat cum au fost transportate misterioasele statui, folosind un model cântărind 4,4 tone. Reuşita acestora este descrisă într-un studiu publicat în Journal of Archaeological Science.
De-a lungul Insulei Paştelui, ce măsoară 163 de kilometri pătraţi, se găsesc aproximativ 1.000 de statui misterioase, cele mai mari dintre ele căntârind 74 de tone şi măsurând 10 metri în înălţime. Multe aspecte referitoare la aceşti megaliţi sunt încă un mister, iar cea mai mare enigmă este modul în care aceste statui au fost deplasate de-a lungul kilometrilor ce despart carierele de piatră de locul în care se găsesc acum.
Arheologii au lansat ipoteza că polinezienii care s-au stabilit pe Insula Paştelui acum aproximativ 800 de ani au culcat statuile şi le-au deplasat împingându-le pe un pat de buşteni. Această idee ar susţine teoria conform căreia locuitorii de pe Rapa Nui au devenit atât de obsedaţi de construirea statuilor încât au tăiat toate pădurile. Jared Diamond, un geograf de la Universitatea California, a folosit în cartea sa Collapse Insula Paştelui ca un exemplu de civilizaţie care consumă necumpătat resursele naturii, rezultatul fiind propriul colaps.
Lipo şi Terry Hunt, un arheolog de la Universitatea din Hawaii, au prezentat aceste elemente în cartea „The Statues That Walked", ce a fost publicată anul trecut. Ulterior, un post de televiziune din SUA le-a solicitat acestora să testeze ipoteza conform căreia statuile ar fi fost transportate în poziţie verticală.
