Executivul Cîțu. Programul de guvernare. Agricultura: Creşterea randamentului staţiilor de pompare la 80% şi reducerea pierderilor de apă din canale la 28%

De asemenea, se doreşte reducerea tarifului/1.000 metri cubi de apă pompată şi eliminarea degradărilor apărute la construcţiile hidrotehnice aferente canalelor de irigaţii, facilitarea accesului direct al fermierilor la apa pentru irigaţii, creşterea numărului de echipamente utilizate pentru distribuirea apei pentru irigaţii, creşterea suprafeţei irigate deservită de infrastructura de irigaţii.

Creşterea suprafeţelor amenajate pentru irigaţii, cu prioritate în zone afectate de secetă, precum şi creşterea eficienţei utilizării apei în activitatea de irigaţii vor fi realizate prin implementarea Programului Naţional de Reabilitarea a Infrastructurii Principale de Irigaţii din România (PNI) şi prin asigurarea apei până la staţia de punere sub presiune preluate de către organizaţiile de îmbunătăţiri funciare şi/sau la echipamentele de udare mobile/motopompe. Finalizarea obiectivelor de investiţii aflate în diferite stadii de execuţie şi proiectare şi prioritizarea investiţiilor în funcţie de zonele vulnerabile, cu risc de aridizare şi deşertificare sunt alte măsuri care vor fi luate în acest domeniu.

De asemenea, se vor efectua modificări în ordinea de abordare a planului de investiţii, care să stimuleze creşterea gradului de utilizare a lucrărilor existente şi să garanteze recuperarea investiţiilor pe seama sporului de producţie agricolă realizată şi în ceea ce priveşte exploatarea amenajărilor de irigaţii supuse reabilitării în corelare cu lucrările de gospodărire a apelor, hidroenergetice, silvice, de gestionare a căilor de comunicaţie, în acord cu interesele proprietarilor de terenuri, ţinând seama de cerinţele de protecţie a mediului.

"România prezintă un risc considerabil faţă de schimbările climatice, efectele acestora fiind reflectate de modificările în regimul de temperatură şi precipitaţii, zonele cele mai afectate fiind situate în partea de Sud-Est, Sud-Muntenia, Bucureşti-Ilfov şi Sud-Vest Oltenia, cu un potenţial de adaptare redus, afectând rezultatele întregului an de producţie agricolă. Secetele au un impact semnificativ asupra stabilităţii producţiei şi a securităţii alimentare naţionale, iar lipsa unei infrastructuri adecvate contribuie la limitarea oportunităţilor de dezvoltare economică în pofida existenţei potenţialului din agricultură", se arată în document.

Din datele prezentate pe ultimii cinci ani privind suprafaţa afectată de fenomene meteorologice adverse reiese că 1,75 milioane hectare au fost distruse în 2015, din care 1,58 milioane numai din cauza secetei, în 2016 - 1,185 milioane ha, iar peste 1,04 hectare din cauza secetei, iar ulterior suprafeţele s-au redus în ultimii trei ani de la 411.383 ha în 2017 la 171.720 în 2019, însă anul aceste seceta a distrus peste 2,3 milioane de hectare.

În programul de guvernare se menţionează că Prin Planul Naţional de Rezilienţă şi Redresare (PNRR) se vor realiza: infrastructura de irigaţii, infrastructura de desecare/drenaj, lucrări de combatere a eroziunii solului, lucrări de prevenire a deşertificării şi finalizarea sistemului naţional antigrindină şi creşterea precipitaţiilor.