Deși stuful de înaltă calitate din Delta Dunării e un produs valoros pentru export, folosirea lui, industrială și tradițională, este în declin. În prezent, zone uriașe de stuf de calitate redusă nu sunt recoltate, iar pădurile de stuf bătrân amenință stabilitatea ecologică a Deltei. Mai exact, stuful care ajunge în apă și putrezește duce la înmulțirea algelor și la scăderea oxigenului din apă. Astfel că mulți pești mor, la fel și o parte din vegetație.
În trecut, recoltarea stufului se făcea între 15 noiembrie și 15 martie, atunci când începea cuibăritul păsărilor, iar lacurile înghețau. Oamenii plecau pe lacurile înghețate înainte de răsăritul soarelui și foloseau stuful ca material de construcții, combustibil sau furaj. Dar liderii comuniști au descoperit adevărata valoare a stufului- materie primă pentru hârtie și celuloză. Finalizarea celulozei se făcea la Combinatul de la Chișcani, iar cercetarea se făcea la stațiunea stuficolă de la Maliuc. Ambele instituții s-au închis după Revoluție.
La începutul anului 2022, interesul firmelor pentru recoltatul stufului din Deltă era în creștere. Cinci companii private au concesionat pentru 25 de ani activitatea de recoltat, iar suprafaţa totală de pe care pot strânge stuful e de peste 33.000 de hectare. Dar cele mai vechi contracte de concesiune au fost semnate în anul 2018 şi vizau aproape 15 mii de hectare. Celelalte contracte au fost semnate în anul 2020, iar cea mai mare suprafaţă era de aproape 16 mii de hectare. Cu toate acestea, datele arată că un procent de sub 10% din stuful din deltă este recoltat anual.
În această vară, Ministerul Agriculturii a început demersurile pentru o nouă subvenție pentru recoltarea stufului din Deltă. Mai exact, instituția vrea să schimbe categoria de folosinţă a unor terenuri din Deltă pentru a se putea acorda noua subvenție celor care au concesionat terenuri de pe care pot recolta stuf. Mai exact, potrivit guvernatorului deltei, Gabriel Marinov, suprafeţele stuficole din Deltă sunt incluse în categoria „ape, bălţi”, iar ele trebuie aduse în categoria „terenuri mlăştinoase”.
Marinov spune că legiferarea noţiunii de paludicultură este necesară în vederea subvenţionării activităţii de recoltat stuf, resursă foarte puţin exploatată în momentul de faţă.
CUM AR PUTEA FI SUBVENȚIONATĂ RECOLTAREA STUFULUI
„Prin introducerea paludiculturii în rândul activităţilor enumerate de ordonanţa nr. 34 din 2013, practic această activitate devine subvenţionabilă, ceea ce e un lucru bun. De ce? Pentru că resursa stuficolă din Delta Dunării este o resursă vegetală regenerabilă foarte mult subexploatată. (...) Poate fi un foarte bun început pentru reconvertirea amenajărilor agricole în amenajări stuficole, pentru că recoltarea stufului şi cultivarea lui pot deveni mai rentabile decât activităţile agricole desfăşurate azi în marile poldere agricole. Gândiţi-vă că avem aproape 40.000 de hectare de amenajări agricole, în care culturile respective au nevoie de tot felul de substanţe. Stuful nu are nevoie de nicio substanţă naturală ca să crească. Astfel, activitatea agricolă de paludicultură devine mult mai rentabilă. ”
Sursa: Agerpres/Realitatea PLUS
Noua subvenţie pentru recoltarea stufului din Deltă a fost anunțată anul trecut de autorităţile naţionale, valoarea acesteia urmând să fie de 20 de euro pe hectar.
Cu o suprafață de peste 5.400 de kilometri pătrați, Delta Dunării este cunoscută drept una dintre cele mai întinse zone compacte de stufăriş din lume. Stuful este un important filtru natural pentru apa contaminată, pentru intrarea poluanţilor în Marea Neagră, dar şi habitatul principal pentru numeroase specii de păsări, mamifere şi peşti.
