ATENȚIE! Pentru că ceaiurile din plante au efecte hipoglicemiante, este necesar ca, în timpul tratamentului, să ții legătura cu medicul specialist care va ajusta medicația specifică, în funcție de evoluția glicemiei.
Una dintre constantele sangvine cele mai importante este glicemia, respectiv concentrația zahărului din sânge, admițându-se, în general, valori între 70 și 120 mg la 100 ml de sânge, considerate normale. Diabetul reprezintă o stare de hiperglicemie și, pentru această afecțiune metabolică, anumite plante medicinale contribuie la echilibrarea metabolismului.
Plantele au efect remineralizant și vitaminizant, având o acțiune de tonificare generală a organismului. Desigur, ceaiurile se beau neîndulcite, de regulă înainte de mesele principale.
AFINUL (VACCINIUM MYRTILLI) – Frunzele de afin, recoltate înainte de maturarea fructelor, conțin mirtilină, care poate ajuta la normalizarea nivelului de zahăr din sânge. Supranumit „insulina vegetală“, afinul (atât fructele, cât și frunzele) are acțiune hipoglicemiantă. Mai mult decât atât, ceaiul din frunze de afin a reprezentat unul dintre tratamentele de top pentru persoanele care sufereau de tulburări ale zahărului din sânge, înainte de descoperirea insulinei.
Mod de administrare: infuzie, o lingură de frunze de afin la cană, se beau două căni pe zi.
Contraindicații: ceaiul din frunze de afin nu este recomandat pentru utilizare prelungită, întrucât conținutul ridicat de taninuri poate dăuna ficatului.
ANGHINAREA (FOLIUM CYNARAE) – Frunzele uscate ale acestei plante conțin un minim de 0,8% acid clorogenic, un acid organic ce capătă culoarea verde, în urma oxidării, și care poate reduce glicemia cu 10-20%, dar o şi stabilizează pe termen lung, asigurând o bună funcționare a pancreasului. O eficiență deosebită se obține prin asocierea acestei plante cu pulberea din frunzele de gurmar (Gymnema sylvestre), un tandem de real ajutor în tratarea diabetului de tip 2.
Mod de administrare: infuzie, o linguriță la cană, se beau două-trei căni pe zi.
Contraindicații: ceaiul de anghinare crește fluxul biliar, astfel că predispune la apariția calculilor (pietre la bilă). Din acest motiv, se recomandă o cură de 20 de zile, cu o pauză egală cu durata curei.
FRUNZELE DE DUD (FOLIUM MORI) – Ceaiul din frunze de dud poate reduce nivelurile periculoase ale zahărului din sânge prin capacitatea sa de purificare a sângelui. Conținutul bogat în clorofilă, care poate fi absorbită de organism și are structura chimică asemănătoare hemoglobinei, asigură transportul oxigenului către organe, în timp ce îndepărtează deșeurile din sânge și astfel accelerează curățarea reziduurilor corpului. Poate reduce nivelul de zahăr din sânge, prin bogăția sa de aminoacizi, fibre, vitamine, minerale și o varietate de substanțe active (alcaloizi și polizaharide). Ceaiul din frunze de dud poate inhiba activitatea alfa-glucosidazei, astfel întârziind descompunerea amidonului în glucoză și fructoză.
Mod de administrare: infuzie, o linguriță la cană, se beau două căni pe zi.
Contraindicații: frunzele de dud conțin acizi grași, de aceea consumul excesiv poate produce iritații gastrointestinale.
PULBEREA DE GURMAR (GYMNEMA SYLVESTRE) – Frunzele de Gymnema sylvestre, o plantă cățărătoare mai puțin cunoscută la noi, dar celebră în alte zone ca fiind „distrugătoare de zahăr“, conține o substanță care, temporar, interferează cu două funcții în organism: nevoia pentru dulce și absorbția de zaharuri în intestin. Planta conține acid gimnemic, un nutriment care s-a dovedit eficient în a suprima pofta de dulce. De fapt, acidul gimnemic este, din punct de vedere structural, similar cu glucoza. Aceasta înseamnă că, atunci când consumi ceai de gurmar, receptorii se umplu de gust dulce. Apoi, acest lucru previne atașarea glucozei în aceiaşi receptori şi taie pofta pentru zahăr şi dulciuri.
Mod de administrare: infuzie, o linguriță la cană, se bea câte o cană, înainte de mesele principale.
Contraindicații: planta poate crește tensiunea arterială sistolică.
Sursa: femeia.ro
