În spitalele din România, vedem părinți cărora copiii le mor în brațe pentru că nu le mai pot asigura tratamentul, bătrâni bolnavi cărora pensia nu le mai ajunge să cumpere medicamentele scumpe sau să plătească analizele. Din 2006, avem o lege a sănătății și tot de atunci ni se tot promite „reforma“. Legea ne obligă pe toți la cotizaţii, în schimb ni se oferă promisiunea că, atunci când vom avea nevoie de servicii medicale, statul le va plăti total sau le va compensa. În realitate, dacă vrei să te tratezi, scoți bani din buzunar în multe cazuri. Potrivit Indexului european al sistemelor medicale (EHCI), făcut public zilele trecute, românii sunt printre europenii cel mai puțin susținuți de sistemul de sănătate, un sistem care îi descurajează și îi lasă să se descurce cum pot chiar și pe medici. Ocupăm locul 32 din 35 de ţări studiate. România a obţinut 527 de puncte din totalul de 1.000, aflându-se doar deasupra Albaniei (524), Poloniei (523) şi Muntenegrului (484), scrie Gazeta de Sud.
La cea mai importantă categorie – rezultatele tratamentelor – România a obţinut 104 puncte din 250, clasându-se pe ultima poziţie. Cum de nu mai răspundem la tratamente? Răspunsul este simplu, ajungem la medic târziu, atunci când puține medicamente ne mai pot ajuta. Asta, pentru că România nu pune accent pe educația medicală și pe programe de prevenție. „Rezultatele proaste apar din cauza politicilor de sănătate care nu se bazează pe prevenție. Bolile nu sunt diagnosticate în stadii incipiente. Majoritatea pacienților vin cu boli în stadiu avansat, care sunt greu de tratat. Este mai greu să ai un rezultat bun dacă bolnavul are un cancer avansat sau tuberculoză netratată la timp. Prin rețeaua medicilor de familie trebuie dezvoltată prevenția. În România nu există nici măcar o anchetă epidemiologică în care să se arate care este starea de sănătate a populației și care să indice exact problemele din sistemul medical. Nu avem un registru al bolnavilor de cancer sau al bolnavilor de TBC. Dacă știi câți bolnavi au o anumită afecțiune, știi și câți bani să aloci, astfel încât toți să fie acoperiți. Acum bugetele se alocă pe datele istorice și nu se acoperă nevoile reale“, a spus dr. Bogdan Tănase, medic primar chirurgie generală, la Institutul Oncologic București şi preşedinte al Alianţei Medicilor (AM) pentru reforma sistemului de sănătate.
„Ministerul să își asume că avem un sistem de sănătate prost“
Puținele programe de prevenție care există sunt făcute uneori de mântuială. De exemplu, în programul pentru prevenția cancerului de col uterin, o afecțiune ce poate fi tratată dacă este depistată din timp, există multe disfuncționalități. Dr. Dalida Mosorescu, unul dintre formatorii programului pentru prevenția cancerului de col uterin, spune că acesta este sortit eșecului. „Pentru o recoltare corectă, pentru un material celular suficient, periuța de recoltare este destul de scumpă. Or, Ministerul Sănătății a pus la dispoziția medicilor numai spatula, iar aceasta nu este suficientă. Există trei zone din care trebuie exfoliate celulele și, dacă nu avem periuța, trebuie folosită obligatoriu metoda combinată, iar pacientele mele mi-a spus clar că lor li s-a recoltat doar cu spatula din lemn. Asta înseamnă că examenul este incomplet și rezultatul este incert. Ar fi foarte bine dacă o comisie ar verifica modalitatea de recoltare pentru că am avea surprize foarte mari“, a spus dr. Mosorescu.
Raportul EHCI mai arată și că spitalele din România se află pe primele locuri la infecţiile cu stafilococ auriu meticilino-rezistent (MRSA). Infecțiile intraspitalicești sunt o problemă veche, dar mereu actuală. Cauzele? Folosirea irațională a antibioticelor și teama de a scoate gunoiul de sub preș și a lua măsuri. „Infecția nosocomială este rezultatul folosirii iraționale a antibioticelor. Infecții nu sunt raportate pentru că procentele mai mari sunt văzute ca indicator prost în management și, ca urmare, spitalul o să fie penalizat. În aceste condiții, conducerea face presiuni în așa fel încât aceste infecții să nu fie raportate corect. Un medic poate să fie onest, dar nu-i folosește la nimic pentru că îi scade finanțarea. Medicii sunt puși cumva între ciocan și nicovală, între pacienți și plătitorii de servicii. Iar condițiile impuse de plătitori și de ministrul sănătății sunt anarhice și se bat cap în cap. Ca să rezolvăm o problemă trebuie să recunoaștem că există. Ministrul sănătății și politicienii trebuie să își asume că avem un sistem de sănătate prost“, a mai spus dr. Bogdan Tănase.
Primul loc în Europa la mortalitatea infantilă
România înregistrează în continuare mari probleme când vine vorba de mortalitatea infantilă și supravieţuirea în cazurile de cancer. La fiecare cinci ore, în România, un copil mai mic de un an moare. Așa am ajuns să fim pe primul loc în Europa la mortalitatea infantilă. Urmărirea gravidei și a copilului lasă de dorit. „Și aici este vorba de prevenție, de urmărirea gravidei și a copilului. Asta ține și de educația făcută populației și de activitatea medicinei primare. La noi încă există femei care vin prima dată la spital atunci când nasc. În mortalitatea infantilă trebuie umblat la politica de vaccinare, la prevenția rahitismului, a malnutriției.
Peste 78.000 de noi cazuri de cancer apar anual în România, în creştere cu aproape 4.000 faţă de 2008, și tot anual 50.000 de oameni mor din cauza maladiilor oncologice, după cum arată datele furnizate de Federaţia Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer. Aceste date ne plasează tot pe primele locuri în Europa. Problema cea mare vine din accesul la radioterapie. Aparatele de radioterapie acoperă doar 15% din necesar. În Craiova există singura Clinică de Radioterapie din Oltenia. Aici fac tratament, în medie, pe zi, 150 de bolnavi veniți din Oltenia și chiar din Ilfov, Pitești sau Petroșani. Cu toate acestea, există un singur accelerator liniar, care este suprasolicitat. „O mare problemă este cea legată de Radioterapie. Acoperim doar 15% din necesar, asta dacă ne referim doar la cazurile cu intenție curativă nu și la cele paliative pentru că se mai face și radioterapie cu intenție paliativă. Sunt bolnavi care așteaptă, nu beneficiază de tratament luni întregi și trec de la stadiul potențial curabil, la unul incurabil“, a atras atenția dr. Bogdan Tănase, preşedinte al Alianţei Medicilor. Acesta este de părere că subfinanțarea, corupția, lipsa de transparență și politizarea din sistemul medical ne-au adus aici. „Pacienții sunt nemulțumiți, au un dinte împotiva medicilor și nu au încredere în ei fiindcă părerea generală este că medicii sunt niște șpăgari, corupți și, dacă nu le dai bani, nu fac nimic pentru tine. Și așa mulți oameni, deși știu că sunt bolnavi, nu vin la doctor că nu au bani. Nu există nici un semn de asumare că aceasta este realitatea. Singurul semn a fost în programul de guvernare a noului ministru în care se vorbește despre asumarea statutului personalului medical prin creșterea veniturilor, schimbarea traseului de carieră. Este nevoie de creșterea salariilor medicilor. În justiție, problema corupției s-a rezolvat prin măriri de salarii. Cauzele situației în care se află sistemul de sănătate sunt corupția, subfinanțarea, lipsa de transparență și politizarea“, încheie medicul.
