Sindicatele din educaţie nu renunţă la proteste, indiferent de rezultatul discuţiilor de la guvern

"În privinţa legii salarizării unitare, dorim să se revină la prima variantă a legii, care prevedea, pentru cadrele didactice, salarii cuprinse între 3,5 şi 9,2 salarii minime în sistemul bugetar. Revenirea la prima variantă ar rezolva însă doar una dintre nemulţumirile ce au dus la redeschiderea conflictului de muncă şi la anunţarea protestelor. Altfel spus, dacă se rezolvă problema coeficienţilor, nu înseamnă că se va renunţa la greva generală. Rămân problema concedierilor şi cea a scăderii salariilor pe anul acesta", a declarat vicepreşedintele Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI), Liviu Marian Pop.

Coeficienţii finali stabiliţi de guvern pentru calcularea salariilor cadrelor didactice din preuniversitar se situează între 1,3 şi de 4,25.

Federaţia Educaţiei Naţionale (FEN) este dispusă să accepte o variantă intermediară de creştere a coeficienţilor. "Noi cerem măcar creşteri cu două puncte ale coeficienţilor. În privinţa protestelor, susţinem greva generală, pentru că grila din Legea unică salarizării este doar una dintre nemulţumirile noastre", a precizat secretarul general FEN, Constantin Ciosu.

În afara coeficienţilor din Legea unică a salarizării, sindicatele din Educaţie sunt nemulţumite şi de intenţia Executivului de a-şi asuma răspunderea pentru acest act normativ, în condiţiile în care, după cum spun reprezentanţii Federaţiei "Spiru Haret", niciun politician nu a fost tras până acum la răspundere pentru eşecurile actelor normative adoptate.

Reprezentanţii guvernului şi cei ai confederaţiilor sindicale s-au întâlnit sâmbătă, pentru a discuta pe tema amendamentelor depuse în Parlament la Legea salarizării unice, pentru care Executivul a decis să îşi asume răspunderea.