Sindicatele din Educaţie cer retragerea sprijinului politic al ministrului Muncii

"În condiţiile în care  nu o să luaţi această decizie, o să considerăm că poziţia celor doi demnitari este asumată de PSD prin însuşi preşedintele partidului", se arată în documentul citat.

Federaţia Educaţiei Naţionale (FEN), Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI), Federaţia Spiru Haret şi Federaţia Alma Mater au cerut, la începutul lunii iulie, demisia ministrului Muncii şi a secretarului de stat din cauză că aceştia ar fi decis unilateral reducerea salariilor angajaţilor din învăţământ prevăzute prin grila Legii salarizării unice aflată în discuţie.

Ministrul Muncii, Marian Sârbu, a anunţat recent că cele trei niveluri de referinţă din grila prevăzută prin legea unitară a salarizării se apropie de 5,4, 3,8 şi 2,3 faţă de coeficienţii reper conveniţi la începutul acestei luni cu sindicatele, de 8,85, 6,5, 3,8. Aceasta înseamnă o scădere cu circa 40% a valorii coeficienţilor stabiliţi, însă ministrul a ţinut să precizeze că este vorba de negocieri ale propunerilor făcute de ministere şi sindicate.

Grila prezentată de Ministerul Educaţiei propunea salarii cuprinse între de 3,5 ori salariul minim pe economie, la de 9,2 ori, plus sporuri de performanţă care s-ar ridica la până la 20% din salariu. Potrivit sindicaliştilor, dacă valorile din grilele de salarizare ar scădea cu 40%, cadrele didactice s-ar încadra în partea de jos a grilei, cu lefuri cuprinse între de două ori şi 7,6 ori salariul minim pe economie. "Un profesor universitar la sfârşitul carierei, care era la negocieri în topul grilei, cum este şi normal după o viaţă de studiu şi cercetare, ar avea un coeficient de 7,6, adică un salariu egal cu cât are acum", explică preşedintele Federaţiei Alma Mater, Anton Hadăr.