În fiecare an, pe 20 iulie, creștinii ortodocși îl sărbătoresc pe Sfântul Mare Proroc Ilie Tesviteanul, făcător de minuni și aducător de ploi în vreme de secetă.
De ziua Sfântului Ilie, oamenii nu muncesc nici pe câmp, nici în gospodării, de teamă să nu cadă grindina, nu mâncau mere, ca să nu aibă grindina boabele cât merele. Tot în această zi, se mai păstrează tradiția recoltării mierii de albine, cunoscută sub numele de „retezatul stupilor".
Spre deosebire de alte sărbători ale românilor, masa festivă de Sfântul Ilie este una ”vegetală”.
La sate, în gospodării sunt invitați prieteni și rude să deguste mierea și să cinstească un păhărel de țuică îndulcită cu miere nouă. Se spune că ritualul atrage prosperitate în casele apicultorilor și le apără stupii de hoții.
În satele din zona Moldovei, de Sfântul Ilie se mănâncă castraveți cu miere de albine, pentru a fi sănătoși tot anul. În această zi, gospodarii mănâncă grâu nou fiert, îndulcit cu miere, pentru a avea spor în munca lor. Tot astăzi, tradiția spune că este bine să mâncăm mere de vară însă numai după ce au fost sfințite, scrie adevarul.ro.
Sfântul Ilie este și ocrotitorul recoltelor; de aceea, în această zi ogoarele se stropesc cu agheasmă pentru ca ele să aducă rod bogat în anul următor. Tot acum se culege și se sfințește la biserică busuiocul. Busuiocul adunat astăzi este pus la uscat sub streșini, în cămări sau poduri ori este adus la biserică, pentru a fi binecuvântat și așezat la icoane, după care este ars.
