Senatorul Ioan Ghișe a declarat că va reformula proiectul de lege privind raportul dintre știrile pozitive și cele negative, inițiat în legislatura trecută de el și Gherorghe Funar, deși Comisia juridică a Senatului a constatat marți neconstituționalitatea, în concordanță cu decizia CCR.
Ghișe a afirmat că va face demersuri pentru a relua această inițiativă, motivând importanța unei astfel de legi. "O să reiau această inițiativă legislativă în care o să introduc și criteriile care stabilesc teme pozitive și cele negative, pentru că miza este mult mai mare decât ne imaginăm. Există studii care demonstrează caracterul nociv al bombardamentului cu știri negative", a declarat senatorul Ioan Ghișe.
Totodată, acesta a mai afirmat că decizia CCR, care a declarat în iunie 2008 legea ca fiind neconstituțională, se bazează pe argumente contradictorii.
Senatorii juriști au votat raportul de constatare a neconstituționalității asupra "Legii știrilor pozitive", cu 7 voturi pentru și o abținere, a senatorului PNL Ioan Ghișe, cel care alături de peremistul Gheorghe Funar a fost inițiatorul acestui act normativ.
Președintele comisiei, pesedistul Toni Greblă, a motivat decizia spunând că legea ar introduce "o formă de cenzură, care ar fi la mâna unei instituții ai cărei membri sunt numiți politic". Ghișe l-a contrat pe acesta susținând că "nu este vorba despre cenzură, pentru că selecția temelor ar fi făcut-o producătorul de știri".
Camera Deputaților a adoptat, pe 8 octombrie 2008, în unanimitate, raportul de respingerea a actului normativ inițiat de senatorul PRM Gheorghe Funar și deputatul PNL Ioan Ghișe, care propuneau modificarea Legii audiovizualului în sensul difuzării, în cadrul programelor de știri, a știrilor "negative" și "pozitive" în pondere egală.
Legea, respinsă și în luna aprilie a anului 2008 de deputați, a ajuns din nou pe ordinea de zi a Camerei după ce a fost adoptată de Senat, ca for decizional, iar ulterior CCR a decis că prevederile sunt neconstituționale, deoarece partajarea știrilor în "pozitive" și "negative" poate duce la "manipularea populației prin selectarea subiectivă a informațiilor sau prin neinformare.
"Această partajare a știrilor, lipsită de orice criterii, poate pune în dificultate pe cei chemați să asigure selectarea și redarea știrilor și, totodată, este de natură să introducă subiectivismul în informarea opiniei publice", au motivat magistrații Curții, pe 9 iunie.
