SCHIMBAREA LA FAȚĂ, sărbătorită de creștinii ortodocși la 6 august, semnifica momentul in care Hristos a luat pe ucenicii Sai si a urcat pe munte si acolo fata Lui a aparut stralucind. Vesmintele Lui au devenit albe ca zapada, iar ucenicii au putut vedea Lumina dumnezeiasca. In traditie, s-au transmis mai multe obiceiuri și tradiții legate de aceasta zi.
SCHIMBAREA LA FAȚĂ a Domnului este una dintre marile sărbători ale creștinismului. În această zi nu e bine să te cerți cu nimeni și nici să fii certat de cineva, că așa vei fi tot anul, până la următoarea sărbătoare. Fetele sunt sfătuite să nu se pieptene în această zi, pentru că nu le mai crește părul, așa cum nu mai crește nici iarbă.
SCHIMBAREA LA FAȚĂ Sarbatoarea a prilejuit de-a lungul timpului aparitia a numeroase superstitii, traditii, obiceiuri asociate in spatiul popular romanesc mai ales cu transformarile naturii si oamenilor aduse de sosirea toamnei. Odata cu 6 august, atunci cand se celebreaza acest eveniment religios, frunzele incep a se vesteji si ingalbeni, apele a se raci, pasarile calatoare pornesc a-si croi drum spre tarile calde iar gandacii si taratoarele isi cauta adapost in pamant, pregatindu-se pentru iarna. Schimbarea la fata a Domnului poarta si numele popular de "Obrejenie" ori "Pobrejenie", cuvant avand semnificatia de "probozire", adica ocarare sau certare a oamenilor neascultatori pe parcursul anului pe cale de a sosi.
Schimbarea la Față a Mântuitorului reprezintă data la care Iisus, împreună cu trei dintre mucenicii cei mai apropiați, Petru, Iacob si Ioan, au urcat pe muntele Tabor ca sa se roage. Aici, apostolii au fost învăluiți într-un nor de lumină, în timp ce Iisus se ruga.
Schimbarea la față, 6 august constituie, de asemenea, un moment important în calendarul viticol: în această zi nu se lucrează și la biserică se duc poame din noua recolta, se binecuvântează și se împart, scrie agenda.ro.
În această zi nu e bine să te cerți cu nimeni și nici să fii certat de cineva, că așa vei fi tot anul, până la următoarea sărbătoare. Fetele sunt sfătuite să nu se pieptene în această zi, pentru că nu le mai crește părul, așa cum nu mai crește nici iarbă.
În această zi se interzice scăldatul. De la Probajenii înainte, nu-i slobod să te mai scalzi în rău. O coborât cerbul de la munte, s-o pisat în apa și-o răcit apa. Atâta-i tăt." (Memoria Ethnologica) Explicația este cu totul altă: apele fiind de acum tot mai reci, crește riscul îmbolnăvirilor. Praznicul Schimbarii la fata a Domnului readuce aminte de revelatia stralucirii divine a lui Hristos de pe Muntele Tabor din Galileea (Matei 17:1-6; Marcu 9:1-8; Luca 9:28-36).Dupa ce le-a adus la cunostiinta ucenicilor sai ca urmeaza sa fie ucis in Ierusalim (Matei 16:21), Hristos, impreuna cu Sfantul Petru, Sfantul Iacob si Sfantul Ioan, a urcat pe inaltul munte. Aici, asa cum consemneaza Matei, "S-a schimbat la fata, inaintea lor, si a stralucit fata Lui ca soarele, iar vesmintele Lui s-au facut albe ca lumina."
În această zi trebuie să se țină cont de tradiții și obiceiuri pentru spor și sănătate:
- nu este bine să te cerți cu nimeni și nici să fi certat deoarece așa vei fi tot anul;
- fetele nu trebuie să se pieptene deoarece podoaba capilară va stopa din creștere;
- nu se spală în această zi deoarece o să fiți năpădiți de ploșnițe și păduchi;
- femeile însărcinate, dacă vor posti în această zi, vor avea parte de o naștere ușoară și de copii sănătoși;
- este bine de evitat călătoriile deoarece se spune că vă veți rătăci;
- pentru spor și sănătate, în această zi se duc la biserică ofrande, în special struguri, care se sfințesc și se împart în memoria rudelor decedate.
Despre oamenii care nu-și văd umbra capului la răsăritul soarelui, în dimineața zilei, se spune că vor muri până la sfârșitul anului.
Schimbarea la Față a lui Iisus Hristos are ca semnificație momentul în care apostolii Mântuitorului, aflați pe muntele Tabor, s-au convins că acesta nu este doar un prooroc al lui Dumnezeu, ci Fiul Său.
Pe muntele Tabor, pe când Iisus se ruga, apostolii, moleșiți de somn, tresar deodată la o priveliște nemaivăzută: chipul Mântuitorului s-a făcut altul, fața Lui strălucea ca soarele, iar hainele Lui se făcuseră albe că zăpada. Dar, imediat, au parte de un lucru și mai neobișnuit: în această lumină, doi bărbați stau de vorba cu Iisus despre patima și moartea Sa în Ierusalim. Este vorba despre marii prooroci ai Vechiului Testament, Moise și Ilie. Semnificația tainică a acestei sărbători este vederea lui Dumnezeu și transfigurarea omului, posibilitatea lui de a se îndumnezei încă din viața aceasta.
În popor, această sărbătoare este prăznuită pe data de 6 august și este privită și ca începutul toamnei.
