Sărbătoare mare mâine: Sf. Constantin și Elena. Ce nu ai voie să faci pe 21 mai

SF. CONSTANTIN ȘI ELENA. In ziua premergatoare luptei cu Maxentiu, in anul 312, Constantin a vazut pe cer o cruce luminoasa si o inscriptie: In hoc signum vinces (prin acest semn vei birui). Noaptea, in vis, i se descopera Hristos si-l indeamna sa puna semnul sfintei cruci pe toate steagurile armatei sale. Constantin va iesi biruitor din lupta.

SF. CONSTANTIN ȘI ELENA. In anul 313 va da un decret prin care va opri prigonirea crestinilor si astfel, crestinismul devine religie permisa in imperiu. Religia crestina va deveni religie de stat, in vremea imparatului Teodosie cel Mare (379-395).

SF. CONSTANTIN ȘI ELENA. Amintim ca in vremea imparatului Constantin s-a tinut primul Sinod Ecumenic, la Niceea in anul 325, unde a fost inlaturata erezia lui Arie si s-au alcatuit primele articole din Crez.

SF. CONSTANTIN ȘI ELENA. Imparatul Constantin a murit in anul 337, la zece ani de la trecerea la cele vesnice a mamei sale.

Imparateasa Elena, mama sfantului Constantin, este cea care a descoperit pe dealul Golgotei, crucea pe care a fost rastignit Hristos. A zidit Biserica Sfantului Mormant, Biserica din Bethleem, pe cea din Nazaret si multe alte sfinte locasuri.

SF. CONSTANTIN ȘI ELENA. Hramul istoric al Catedralei Patriarhale din Bucuresti

SF. CONSTANTIN ȘI ELENA. Unul dintre cele mai vechi lacasuri de cult din tara inchinate Sfintilor Imparati Constantin si Elena este Catedrala patriarhala din Bucuresti, ctitorie a voievodului Tarii Romanesti, Constantin Serban Basarab (1654-1658), care a fost sfintita in 1658 de patriarhul Macarie al Antiohiei si al Intregului Orient, impreuna cu mitropolitul Stefan al Tarii Romanesti si cu episcopii de Ramnic si de Buzau.

FELICITARI Sf. CONSTANTIN ȘI ELENA. Trimite-le o felicitare celor dragi!

In anul 2002, la sarbatoarea hramului catedralei, o delegatie a Bisericii Ortodoxe din Cipru a daruit vrednicului de pomenire patriarh Teoctist Arapasu o racla cu particele din moastele Sfintilor Imparati Constantin si Elena, aduse de la Manastirea Kykkos, impreuna cu o copie dupa icoana Maicii Domnului pictata de Sfantul Evanghelist Luca, care se pastreaza in manastirea cipriota.

SF. CONSTANTIN ȘI ELENA. Troparul Sfintilor Imparati Constantin si Elena

Chipul Crucii Tale pe cer vazandu-l si ca Pavel chemarea nu de la oameni luand, cel intre imparati Apostolul Tau, Doamne, imparateasca cetate in mainile Tale o a pus, pe care pazeste-o totdeauna in pace, pentru rugaciunile Nascatoarei de Dumnezeu, unule iubitorule de oameni.

Tot astazi, facem pomenirea Sfantului Mucenic Pahomie.

Maine, facem pomenirea Sfintilor Mucenici Vasilisc si Marcel, conform CrestinOrtodox.ro.

SF. CONSTANTIN ȘI ELENA. Cine au fost Sfinți CONSTANTIN și ELENA

SF. CONSTANTIN ȘI ELENA. Cercetători sunt de părere că deciziile împăratului Constantin în favoarea creștinismului s-au datorat mai ales mamei sale, Elena, care, "cu mână de fier și credință tare", s-a aflat în permanență în umbra unicului său fiu.

Flavia Iulia Helena s-a născut în provincia Bitinia, ca fiică a unui hangiu. Ea s-a căsătorit în anul 270, când avea 16 ani, cu generalul roman Constanțiu Chlorus, iar în 272 l-a născut pe Constantin, în localitatea Naissus (în Serbia de astăzi).

SF. CONSTANTIN ȘI ELENA. În 293, împăratul Dioclețian i-a poruncit lui Constanțiu să divorțeze și l-a numit Cezar pentru Imperiul Roman de Apus. În această calitate, el s-a căsătorit cu Teodora, fiica vitregă a împăratului Maximian, cu care a avut încă șase copii. Elena nu s-a recăsătorit și a trăit în umbră, departe de atenția publică, dar aproape de fiul său, pe care l-a sprijinit cu dragoste și afecțiune.

SF. CONSTANTIN ȘI ELENA. În anul 306, fiul său a fost proclamat de armata romană drept august al imperiului, imediat după moartea lui Constanțiu Chlorus. El și-a readus mama la curtea imperială, conferindu-i titlul de "Nobilissima Femina" (Doamnă prea nobilă). În anul 325, Constantin i-a oferit mamei sale cea mai mare distincție pe care o putea primi o femeie, aceea de "Augusta".

SF. CONSTANTIN ȘI ELENA. În anul 325, Sfânta Elena a plecat într-o expediție la Ierusalim, pentru a găsi Sfânta Cruce pe care fusese răstignit Iisus Hristos. În acele vremuri, Ierusalimul se afla în reconstrucția începută de împăratul roman Adrian, după dezastrul produs de revolta iudaică din anul 70. Împăratul Adrian construise la mormântul lui Iisus Hristos, aproape de Golgota, un templu păgân închinat zeiței Venus. Locul era cel mai indicat pentru începerea căutărilor, așa că Elena, însoțită de Macarie, episcopul Ierusalimului, au hotărât dărâmarea templului și efectuarea săpăturilor, care să scoată la lumină cel mai cinstit obiect creștin. În urma acelor săpături au găsit trei cruci, dar nu puteau să o identifice pe cea pe care fusese răstignit Iisus, de aceea le-au atins de un mort. Acesta ar fi înviat în momentul în care a fost atins cu Crucea Domnului, potrivit unor tradiții.

SF. CONSTANTIN ȘI ELENA. Episcopul Macarie a arătat crucea mulțimilor adunate și, de atunci, se prăznuiește până astăzi Înălțarea Sfintei Cruci la 14 septembrie. Împărăteasa Elena a luat cu ea o parte din Crucea Domnului, precum și piroanele care ar fi fost folosite la răstignirea lui Iisus, pe care le-a pus în capela palatului.

Sărbătoare mare pe 21 mai. Cine au fost SF. CONSTANTIN ȘI ELENA

SF. CONSTANTIN ȘI ELENA.În perioada petrecută la Ierusalim,împărăteasa Elena a început construcția unor biserici la mormântul Domnului (Biserica Învierii), în Betleem sau pe muntele Măslinilor. După ce și-a petrecut ultima etapă a vieții la locurile sfinte, Elena a murit în anul 330. Sicriul ei, o adevărată bijuterie artistică, poate fi admirat la Muzeul Vaticanului.

SF. CONSTANTIN ȘI ELENA. Sfânta Elena s-a bucurat dintotdeauna de o evlavie deosebită din partea creștinilor. Numele ei, care se traduce ca "făclie", "torță", "strălucirea soarelui", este purtat de nenumărate credincioase. În cinstea ei s-au ridicat biserici, mănăstiri, așezăminte teologice sau sociale. Ea a fost și rămâne un simbol de puritate, dragoste părintească, nădejde și credință autentică.

SF. CONSTANTIN ȘI ELENA. Pentru grija pe care a arătat-o săracilor și oamenilor simpli, pentru preocuparea față de problemele creștinismului, dar și pentru evlavia și credința puternică, împărăteasa Elena este cinstită ca sfântă în întreaga creștinătate.

Sfânta Elena este și ocrotitoarea arheologilor, datorită demersului ei de a căuta crucea pe care a fost răstignit Iisus Hristos.

SF. CONSTANTIN ȘI ELENA. În decursul domniei sale, Sfântul Constantin cel Mare a luat o serie de hotărâri care au schimbat soarta creștinismului.

SF. CONSTANTIN ȘI ELENA. Astfel, în anul 312 a avut loc bătălia de la Podul Vulturului, în care Constantin l-a învins pe Maxențiu. Istoricul Eusebiu de Cezareea, biograful lui Constantin, și apologetul Lactanțiu au descris viziunea pe care împăratul a avut-o înainte de luptă. El a văzut pe cer, ziua, o cruce luminoasă, deasupra soarelui, cu inscripția "in hoc signo vinces" (prin acest semn vei învinge). Noaptea, i s-a arătat Iisur Hristos în vis, cerându-i să pună pe steagurile armatei sale Sfânta Cruce, ca semn protector în lupta care urma. Acest steag care purta însemnul creștin s-a numit labarum. Convertirea împăratului Constantin la religia creștină este legată de foarte mulți cercetători de acest eveniment.

SF. CONSTANTIN ȘI ELENA. În ianuarie 313, împăratul Constantin cel Mare a dat un act prin care creștinismul a devenit "religio licita", adică religie permisă, la fel ca celelalte religii din imperiu. Mai mult, convins de valoarea religioasă și morală a doctrinei creștine, a recomandat-o tuturor. Însă Constantin nu a declarat creștinismul religie de stat, cum greșit se afirmă uneori. Acest pas a fost făcut în anul 380, de împăratul Teodosie cel Mare.

SF. CONSTANTIN ȘI ELENA. În anul 325, Împăratul Constantin cel Mare a convocat primul Sinod Ecumenic, în localitatea Niceea (în Turcia de astăzi). Având ca prioritate păstrarea unității Imperiului Roman, împăratul i-a chemat pe toți episcopii bisericii pentru a se hotărî în problema ereziei lui Arie. Acesta susținea că Iisus Hristos nu este fiul lui Dumnezeu, ci este "prima creatură a Tatălui". La acest sinod au participat, conform tradiției, 318 părinți, printre care sfinții Atanasie cel Mare, Nicolae al Mirelor, Spiridon al Trimitundei, Pafnutie Egipteanul și Osiu de Cordoba.

SF. CONSTANTIN ȘI ELENA. Sinodul a stabilit "dumnezeirea Fiului", compunând totodată primele șapte articole din Crez, a fixat data Paștilor (prima duminică după lună plină, după echinocțiul de primăvară) și a dat 20 de canoane referitoare la disciplina bisericească. La sfârșitul lucrărilor, când Osiu de Cordoba a rostit pentru prima oară Crezul, Constantin a spus: "Da, acesta este adevărul. Nu sunt teolog, dar simt că aici este adevărul. Sunt convins că nu voi l-ați făcut, ci Dumnezeu care a lucrat cu voi".

În aceeași perioadă, împăratul Constantin a construit o cetate impresionantă pe malul stâng al Bosforului, pe locul vechii cetăți Bizantion. Cetatea, care îi va purta numele (Constantinopol), a devenit noua capitală a imperiului, care a rivalizat cu vechea Romă. Aici a fost zidită măreața catedrală închinată Sfinților Apostoli.

SF. CONSTANTIN ȘI ELENA. Pe lângă aceste măsuri, împăratul Constantin a dat o serie de legi prin care a venit în ajutorul creștinilor. În 312 a generalizat duminica drept zi de odihnă în întregul imperiu, în 317 a început să bată monedă cu monograma creștină, i-a scutit pe preoții bisericii de impozite și de armată, a interzis practicarea jertfelor sângeroase și a oferit creștinilor edificii imperiale pentru practicarea cultului.

Împăratul Constantin cel Mare a fost botezat pe patul de moarte de episcopul Eusebiu de Cezareea, biograful și apropiatul său. A murit la scurt timp, în Nicomidia, și a fost înmormântat în Constantinopol, în biserica ctitorită de el.

SF. CONSTANTIN ȘI ELENA. În tradiția populară se vorbește despre împărații Constantin și Elena ca despre părinții Sfintei Cruci. În calendarele populare, această zi era cunoscută mai degrabă sub numele de "Constantin Graur" sau "Constantinu Puilor", pentru că, din această primă zi a verii, păsările din pădure încep să-și învețe puii să zboare, după ce li s-a dezlegat glasul la Vlasie (11 februarie), s-au împerecheat și și-au construit cuiburile la Dragobete (24 februarie). Oamenii trebuie să țină sărbătoarea, pentru ca puii din gospodărie să nu fie mâncați de ulii.

SF. CONSTANTIN ȘI ELENA. În ziua Sfinților Constantin și Elena este bine să nu se lucreze, pentru ca holdele și strugurii să nu fie distruși, iar până în 21 mai trebuie să fie semănate porumbul, ovăzul și meiul, potrivit tradiției populare.

SF. CONSTANTIN ȘI ELENA. Tradiții, obiceiuri și superstiții

SF. CONSTANTIN ȘI ELENA. Sfinții Constantin și Elena. Sărbătoarea Sfinților Împărați Constantin și Elena, hramul istoric al Catedralei Patriarhale, începe duminică seara, iar a doua zi moaștele lor și ale Sfântului Dimitrie cel Nou vor fi aduse în procesiune pe podiumul special amenajat în apropierea locașului.

SF. CONSTANTIN ȘI ELENA. Sărbătoarea Sfinților Constantin și Elena care se celebrează anual la 21 ale lunii mai este, se pare, cea mai mare sărbătoare creștină a bisericii ortodoxe din această lună.

SF. CONSTANTIN ȘI ELENA. Sfinții Împărați Constantin și Elena sunt cunoscuți drept cei care au dat libertate creștinismului. Despre Împărăteasa Elena se spune că a fost prima femeie care și-a eliberat sclavii și a ajutat creștinii persecutați.

SF. CONSTANTIN ȘI ELENA. În calendarul popular, sărbătoarea Sfinților Constantin și Elena este o sărbătoare a păsărilor de pădure, numită Constantin Graur sau Constantinul Puilor. Tradiția populară ne spune că în această zi păsările de pădure își învață puii să zboare.

SF. CONSTANTIN ȘI ELENA. Sfinții Constantin și Elena. Există, în ziua de Constantin și Elena, și o serie de obiceiuri și superstiții, care fac referire la vara ce urmează să-și facă apariția, și anume: mulți agricultori nu lucrează, pentru a evita pagubele aduse holdelor de păsările cerului, în unele regiuni ale țării este ultima zi în care se mai poate semăna porumb, ovăz și mei, deoarece, în popor, se vorbește că tot ce se seamănă după această zi se va usca, podgorenii respectă ziua de Constantin Graur în ideea că, dacă vor munci, graurii le vor distruge strugurii, ziua de Sfântul Constantin și Elena este ziua în care păstorii hotărăsc cine le va fi baci, unde vor amplasa stânele și cine le va păzi pe timpul pășunatului, femeile, pentru a alunga duhurile rele și necurate, tămâie și stropesc cu aghiasmă, pentru a se apăra de forțe malefice, țăranii aprind un foc mare și stau în jurul lui, prin acest foc obișnuiesc să treacă și oile, pentru a fi ferite de rele pe timpul cât vor sta la stână.

SF. CONSTANTIN ȘI ELENA. Tot mai mulți cercetători sunt de părere că deciziile împăratului, favorabile creștinismului, s-au datorat mai ales mamei sale, împărăteasa Elena, care, "cu mână de fier și credință tare", s-a aflat în permanență în umbra unicului său fiu, Constantin.

SF. CONSTANTIN ȘI ELENA. Sfinții Împărați Constantin și Elena sunt prăznuiți de Biserica Ortodoxă sâmbătă, 21 mai. Sf. Constantin a venit pentru creștinii crunt prigoniți vreme de două secole ca o binecuvântare din partea lui Dumnezeu. Datorită împăratului Constantin și mamei sale Elena, creștinismul a intrat într-o perioadă de maximă înflorire, în care oameni sfinți și minți luminate au expus în operele lor doctrina și spiritul creștin autentic. Sf. Constantin cel Mare a fost un adevărat protector al creștinilor, în timpul domniei sale adoptându-se o serie considerabilă de măsuri în favoarea Bisericii și a preoților. De numele Sf. Împărat Constantin se leagă și Consiliul de la Niceea, în care s-a hotărât ca Paștele să fie sărbătorit în prima duminică de după luna plină a echinocțiului de primăvară. Despre Împărăteasa Elena se spune că a fost prima femeie care și-a eliberat sclavii și a ajutat creștinii persecutați.

SF. CONSTANTIN ȘI ELENA. Agricultorii nu lucrează

SF. CONSTANTIN ȘI ELENA. În calendarul popular, sărbătoarea Sfinților Constantin și Elena este una a păsărilor de pădure, numită Constantin Graur sau Constantinul Puilor. Tradiția populară ne spune că în această zi păsările de pădure își învață puii să zboare. De sărbătoarea Sfinților Constantin și Elena, mulți agricultori nu lucrează, pentru a evita pagubele aduse holdelor de păsările cerului. În unele regiuni ale țării, 21 mai este ultima zi în care se mai pot semăna porumb, ovăz și mei, deoarece în popor se spune că tot ce se seamănă după această zi se va usca. Femeile, pentru a alunga duhurile rele și necurate, stropesc casa cu aghiasmă. Totodată, pentru a se apăra de forțe malefice, țăranii aprind un foc mare și stau în jurul lui. Ziua praznicului este importantă și pentru păstori - ei își aleg atunci baciul și stabilesc locul unde vor poposi stânele pe timpul verii.

SF. CONSTANTIN ȘI ELENA. Bujorii

În ziua praznicului, pentru ca voia bună să se adune în familie, se zice că trebuie să aducem în casă măcar trei fire de bujori îmbobociți. De asemenea, în popor se crede că unul dintre membrii familiei este bine să ducă la biserică trei bujori, flori de lămâiță, pâine și dulciuri preparate în casă. Pentru ca duhurile rele să nu ia sporul laptelui, se mai păstrează datina „sperietoarea vrăjitoarelor”. În mediul rural, membrii familiei se adună în mijlocul gospodăriei, în jurul unui vas cu lapte. Cu toții, cu mic, cu mare, vor bate cu linguri noi de lemn în vasele în care se fierbe laptele de obicei, strigând încât să sperie vrăjitoarele care le-ar putea fura laptele.

SF. CONSTANTIN ȘI ELENA. Ce nu este bine să faci pe 21 mai

SF. CONSTANTIN ȘI ELENA. În ziua praznicului nu este bine să divorțezi sau să renunți la o prietenie. Tradiția spune că, în caz contrar, toată viața vei avea o pierdere pe plan financiar sau sentimental. Totodată, nu este bine să dai păsărilor cerului pâine, pentru că risipești sporul casei, și nu trebuie să strici cuibul păsărilor care au pui, oricât de zgomotoase ar fi ele, deoarece se crede că în familie vor fi necazuri tot anul.