Oficiali europeni au explicat motivele simple pentru care niciunul dintre cele peste 200 de proiecte trimise la Bruxelles în decembrie 2014 de către Guvernul Ponta nu a fost inclus în "Planul Junker".
Toate proiectele României erau fie proiecte publice guvernamentale (care nu se califică pentru finanțare), fie proiecte public/privat, promovate de companii de stat, care au fost făcute prost sau care aveau probleme cu finanțarea, explică CE pentru cursdeguvernare.ro.
Până în prezent, au fost aprobate pentru finanțare un număr de 57 de proiecte inovative și de infrastructură (valoare de peste 10 milioane euro) și alte 165 de contracte cu IMM-uri sau start-up-uri. Finanțarea asigurată este de 11,2 miliarde euro cu perspectiva atragerii de investiții totale de 82,1 miliarde euro.
9 state par deocamdată principalii breneficiari ai Planului Junker: Franța, Italia, Spania, Marea Britanie, Germania, Olanda, Belgia, Polonia și Danemarca.
Planul european de investiții prevede ca fondurile să ajungă la economia reală datorită creării unei rezerve de proiecte viabile la nivelul UE.
Aceste proiecte erau așteptate să sosească până la finalul anului 2014, astfel încât la Bruxelles să se constituie un portofoliu.
România a așteptat până în decembrie 2014 ca să finalizeze propria listă. Proiectele propuse de guvernul român, peste 200, aveau o valoare estimată de 62,5 miliarde de euro şi se referă la construcţia de autostrăzi, la cea de infrastructură energetică sau a unor instituţii de învăţământ, de la reabilitarea de teatre, biblioteci şi muzee la parcuri fotovoltaice şi reechiparea termocentralelor.
