Reprezentanţi ai magistraţilor şi ai asociaţiilor acestora, împreună cu membri CSM, vor merge, astăzi, la Guvern, pentru noi discuţii privind legea unică de salarizare, a cărei ultimă variantă prevede unele scăderi de coeficienţi pentru personalul din justiţie, dar şi reducerea sporurilor în sistem.
La
discuţiile de astăzi, ar urma să participe vicepreşedintele Tribunalului
Bucureşti, Laura Andrei, care va reprezenta Asociaţia Magistraţilor din
România, dar care a fost invitată şi de CSM.
Din
partea Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România, ar urma să meagă
Lavinia Lefterache, judecător la Curtea de Apel Bucureşti. Astfel, în
această după amiază, la Guvern, vor merge şi vicepreşedintele CSM,
Bogdan Licu, judecătorii Lidia Bărbulescu şi Dan Lupaşcu, împreună cu
procurorul Liviu Dăscălescu. În această dimineaţă a avut loc o primă
etapă a discuţiilor dintre membrii CSM şi Guvern, care continuă,
însă, marţi.
Potrivit
UNJR, nemulţumirea magistraţilor se referă la difernţa prea mare între
coeficienţii de salarizare stabiliţi pentru un judecător debutant şi
cei stabiliţi pentru magistraţii de curte supremă.
De
asemnea, preşedintele SoJust, Cristi Danileţ, a declarat pentru NewsIn,
că magistraţii sunt nemulţumiţi de coeficienţii stabiliţi în grila de
salarizare, aşa cum apar ei în ultima variantă de lege unică. Astfel,
spune Danileţ, coeficienţii pentru judecătorii de judecătorie ar trebui
să fie de 8 salarii minime, pentru cel de tribunal 9, de curte de apel
10, iar pentru un magistrat de instanţă supremă 11.
Potrivit lui Danileţ, magistraţii nu insistă pe sporuri, dar cer ca baza de salarizare să fie ridicată.
În
ultima formă de proiect de lege, coeficienţii pentru judecătorii cu
grad de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sunt între 6,6 salarii şi
9,6 salarii minime, în funcţie de vechime şi grade. Un judecător cu
grad de curte de apel va fi plătit după un coeficient cuprins între 5
şi 8,15, potrivit acestei variante de lege, faţă de 4,85-7,85 în ultima
variantă. În varianta rezultată după discuţiile de luni seara, un
judecător cu grad de tribunal sau tribunal specializat va fi plătit
după un coeficient de salarizare cuprins între 4,5 şi 7,3, de la
4,6-7,5. Un judecător cu grad de judecătorie va avea un coeficient
între 4 şi 5,2 salarii minime. În ultima formă, un judecător, un
procuror (2-3 ani vechime) şi personalul de specialitate juridică
asimilat judecătorilor şi procurorilor cu 1-3 ani vechime au prevăzut
un coeficient de 3 salarii minime, faţă de 2,65-3,3 în veche formă.
Sporul
de suprasolicitare neuropsihică de 50%, a cărui suspendare, în iulie, a
generat protestele din justiţie, şi sporul de confidenţialitate în
cuantum de 15% sunt reduse la 5 procente, tot potrivit ultimei variante
a Legii unice de salarizare.
La
ultimul articol din proiectul Legii unice, aşa cum a rezultat după
discuţiile de la Guvern, se arată că, la 3 zile de la data publicării
prezentei legi în Monitorul Oficial al României, următoarele drepturi
salariale suplimentare se acordă personalului din sistemul justiţiei,
în cuantum de 5% fiecare: sporul de confidenţialitate şi sporul de risc
şi suprasolicitare neuropshică. Suma sporurilor acordate cumulat pe
total ordonator principal de credite nu poate depăşi 30% din salariul
de bază, solde sau indemnizaţii lunare de încadrare, potrivit
proiectului.
Această
reducere s-ar adăuga unor noi modificări ale coeficienţilor de
salarizare din justiţie. Astfel, aşa cum prevede ultima variantă de
lege, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţiie, al CSM şi
procurorul general ar urma să piardă aproape trei salarii minime pe
economie, coeficientul lor de salarizare fiind scăzut de la 14,5 la
11,8.
