Relația SRI/DNA. Ce dosare penale au beneficiat de suportul SRI. Care vor fi afectate de decizia CCR

„Pragmatic, evaluarea noastră este că această decizie are un impact cert asupra securității naționale, având în vedere corelarea dintre prevenirea amenințărilor la securitatea națională și contracararea fenomenelor infracționale asociate. Astfel, în procesul penal, nu vor mai putea face obiectul instrumentarii cu mijloacele tehnice complexe dezvoltate de SRI infracțiuni precum cele de spionaj-trădare, terorism, criminalitate organizată transfrontalieră, contraproliferare, criminalitate informatică și, nu în ultimul rând, fapte de mare corupție, ce reprezintă amenințări grave la adresa securității naționale. În acest sens, considerăm că vor fi afectate dosarele aflate în diferite faze ale justiției, în mod special cele privind infracțiuni la adresa securității naționale și în care s-a cooperat cu SRI, iar instituția noastră a depus eforturi umane și materiale considerabile”, arată șeful SRI, Eduard Hellvig, într-un comunicat postat pe site-ul instituției.

SRI: 42.263 de mandate de supraveghere tehnică în 2014

Un raport al SRI pe 2014 arată că această instituție are statutul de autoritate națională în domeniul realizării interceptărilor, prin intermediul Centrului Național de Interceptare a Comunicațiilor. Practic, însă, în baza deciziei Curții Constituționale din 16 februarie și motivată ieri, SRI va pune de acum încolo în executare doar mandatele pe siguranța națională (MSN), în timp ce mandatele de supraveghere tehnică (MST) vor fi puse în executare de către procurori sau polițiști judiciari.

Acest lucru se va face prin intermediul Birourilor Tehnice din cadrul DNA și DIICOT, dar și de Direcția Operațiuni Speciale din Ministerul de Interne. DNA are un serviciu tehnic, DIICOT încă nu.

Raportul citat arată că în 2014 au fost puse în executare 44.759 de mandate de interceptare a comunicațiilor, cu următoarea distribuție: 2.762 mandate de securitate națională (MSN), din care 2,496 mandate pentru SRI; 42.263 mandate de supraveghere tehnică (MST) și 2.410 ordonanțe aparținând structurilor Ministerului Public și DNA. În 2013, când au fost puse în aplicare 38.884 de mandate, astfel că se evidențiază o creștere cu 15,11% a numărului de autorizări.

Serviciul tehnic din DNA, în 2015: 1.002 mandate

În același timp, potrivit bilanțului DNA pe anul trecut, în cursul anului 2015, Serviciul tehnic al instituției a contribuit, în mod direct, la constatarea a 22 infracțiuni flagrante de corupție, față de 23 în cursul anului 2014. Serviciul tehnic a primit, în vederea punerii în aplicare, un număr de 1.002 încheieri emise de către instanțe, față de 916 emise în cursul anului 2014. De asemenea au fost puse în aplicare 46 ordonanțe provizorii pentru interceptarea comunicațiilor și 27 ordonanțe provizorii pentru înregistrările ambientale. Serviciul tehnic din DNA are 29 de angajați și este condus de un procuror. Șefa instituției, Laura Codruța Kovesi, a explicat ieri la Digi 24 că decizia CC nu exclude folosirea în continuare a infrastructurii SRI sau a altor instituții pentru supravegherea tehnică și a luat în calcul această posibilitate când a cerut alocarea a aproape 10,5 milioane de euro și detașarea a 130 de polițiști pentru aceste acțiuni.

Ce este de fapt un MST

Mandatul de supraveghere tehnică (MST) este documentul emis de un judecător de drepturi și libertăți pe maximum 30 de zile, la cererea procurorului. El dă posibilitatea anchetatorilor să afle date și să strângă informații despre persoanele suspectate că săvârșesc fapte penale și include:

-Interceptarea comunicațiilor ori a oricărui tip de comunicare la distanță - interceptarea, accesul, monitorizarea, colectarea sau înregistrarea comunicațiilor efectuate prin telefon, sistem informatic sau prin orice alt mijloc de comunicare.

-Accesul la un sistem informatic prin pătrunderea într-un sistem informatic sau mijloc de stocare a datelor informatice, direct sau de la distanță.

-Supravegherea video, audio sau prin fotografiere a persoanelor prin observarea sau înregistrarea conversațiilor, mișcărilor ori a altor activități.

-Localizarea sau urmărirea prin mijloace tehnice a persoanelor prin dispozitive ce determină locul unde se află persoana și obiectul la care sunt atașate.

-Obținerea datelor privind tranzacțiile financiare, cunoașterea conținutului tranzacțiilor financiare și al altor operațiuni care urmează a fi efectuate prin intermediul unei instituții de credit ori al altei instituții financiare și obținerea de înscrisuri sau informații referitoare la tranzacțiile sau operațiunile efectuate de către o anumită persoană.

-Reținerea, predarea sau percheziționarea trimiterilor poștale- cu privire la scrisorile, trimiterile postale sau obiectele trimise ori primite.

-Utilizarea investigatorilor sub acoperire și a colaboratorilor.

-Participarea autorizată la anumite activități- comiterea unei fapte similare laturii obiective a unei infracțiuni de corupție, efectuarea de tranzacții, operațiuni sau orice fel de înțelegeri privind un bun sau privind o persoană despre care se bănuiește că ar fi dispărută, că este victima traficului de persoane ori a unei răpiri, efectuarea de operațiuni privind droguri, precum și prestarea unui serviciu, desfășurate cu autorizarea organului judiciar competent, în scopul obținerii de mijloace de probă.

-Livrarea supravegheată.

În ce cazuri se dispune supravegherea tehnică

Supravegherea tehnică se poate dispune în cazul infracțiunilor contra securității naționale prevăzute de Codul penal și de legi speciale, precum și în cazul infracțiunilor de trafic de droguri, de trafic de arme, de trafic de persoane, acte de terorism, de spălare a banilor, de falsificare de monede ori alte valori, de falsificare de instrumente de plată electronică, contra patrimoniului, de șantaj, de viol, de lipsire de libertate, de evaziune fiscală, în cazul infracțiunilor de corupție și al infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție, infracțiunilor împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, al infracțiunilor care se săvârșesc prin sisteme informatice sau mijloace de comunicații electronice ori în cazul altor infracțiuni pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani sau mai mare.

Care este procedura

Trebuie spus că fiecare activitate de supraveghere tehnică este consemnată, de către un procuror sau polițiști, într-un proces verbal care conține rezultatele activităților de supraveghere efectuate: convorbiri, comunicări sau conversații interceptate și înregistrate, redarea acestora, numerele posturilor telefonice, datele de identificare ale sistemelor informatice sau ale punctelor de acces, numele persoanelor ce au făcut comunicările, data și ora fiecărei convorbiri, datele de identificare ale suportului pe care s-a făcut supravegherea, ora și data la care a început și s-a încheiat supravegherea.

"Realizarea supravegherii tehnice, ca procedeu probator, cu încălcarea condițiilor legale prevăzute la art. 138-146 din Codul de Procedura Penală, inclusiv a celor referitoare la organele abilitate să pună în executare mandatul de supraveghere, are ca efect nulitatea probelor astfel obținute și, în consecință, imposibilitatea folosirii lor în procesul penal", spun judecătorii Curții Constituționale, în decizia prividn neconstituționalitatea articolului 142 alin.(1) din Codul de procedură penală.

SRI - mandate pe siguranță națională

După cum am arătat, SRI se va ocupa în continuare doar de mandatele de siguranță națională (MSN). Aceste mandate sunt emise de Curtea Supremă - judecători anume desemnați, la solicitarea procurorului general al României- sesizat la rândul său de SRI. În cazul în care, ofițerii SRI descoperă indicii de infracțiuni - corupție, omor, crimă organizată etc, atunci când pun în aplicare aceste MSN-uri, ei sesizează parchetele obișnuite.

Potrivit raportului SRI, pe 2014, astfel de informări au fost transmise la Parchetul general (126), DIICOT (826), DNA (1.229), parchete de curți de apel (83), parchete de tribunal (79), organelor MAI (614) și Grupurilor de Lucru Operaționale (783) la acre SRI contribuie prin support informative acordat combaterii activităților evazioniste de mare amploare.

Ce dosare a făcut DNA la sesizarea SRI și nu sunt afectate de decizia CCR

Mai multe dosare de mare corupție au fost formate ca urmare a sesizărilor SRI. În acest caz mandatele de interceptare pe siguranță națională (MSN) au fost declasificate.

O parte din acestea au fost intens mediatizate. Este vorba despre dosarul Microsoft - în care sunt implicați 9 foști miniștri; dosarul în care a fost anchetat Cătălin Voicu - finalizat cu condamnare, dosarul miliardarului Ioan Niculae - Romgaz, în care este vizat și fostul ministru Adriean Videanu - aflat pe rolul DIICOT, dosarele lui Sorin Ovidiu Vîntu - privind favorizarea fugarului Nicolae Popa sau Devalizarea Petromservice - în care este implicat și Liviu Luca.

De asemenea, mai putem vorbi despre dosarele: „Referendumul” în care este judecat liderul PSD Liviu Dragnea; ASF- Dan Radu Rușanu - Ilie Carabulea; cel privind Sponsorizarea campaniei electorale a lui Mircea Geoană - în care au fost condamnați miliardarul Ioan Niculae și baronul Gheorghe Bunea-Stancu; sau Gala Bute- Elena Udrea - în care era monitorizat un om de afaceri care primea contracte de la Compania Națională de Investiții; dosarul Adrian Duicu - în care era monitorizat un afacerist care primea contracte publice; Ferma Regală Băneasa - în care erau monitorizați israelienii Tal Silberstein, Benny Steinmetz și Remus Truică, sau Viorel Hrebenciuc - în dosarul “Retrocedărilor de păduri”.

Aceste dosare nu vor fi afectate de decizia Curții Constituționale. De altfel, în dosarul „Rompetrol” - care a pornit de la o sesizare în baza unui MSN, judecătorii au arătat că interceptarea convorbirilor în acest dosar au avut bază legală, pentru că faptele comise de acesta afectau securitatea națională.

Anterior, în procesul deschis de Dinu Patriciu cu SRI, o instanță civilă acordase despăgubiri pentru interceptări ilegale. Mai exact, magistrații din dosarul penal au constatat că decizia irevocabilă a instanței civile, prin care s-a stabilit despăgubirea lui Dinu Patriciu pe motiv că ar fi fost interceptat ilegal, este greșită.

„Contrar apărărilor formulate de intimații inculpați în cauză, care au invocat nelegalitatea interceptărilor și au solicitat excluderea lor, Curtea constată … că interceptarea convorbirilor telefonice purtate de inculpatul Patriciu Dinu Costache a fost autorizată în baza ordonanței nr. 002034 din 31.10.2003, emisă de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Cabinet Procuror General, mandat solicitat în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 51/1991 privind siguranța națională a României și hotărârii 0034/2004 a Consiliului Suprem de Apărare a Țării”, se arată în motivarea instanței

Ce dosare pot fi afectate de sentința CC

E vorba de toate dosarele DNA în care s-a lucrat cu SRI și în care nu sunt probe obținute pe mandate de siguranță națională (MSN) emise de judecători ICCJ, ci pe mandate de supraveghere tehnică (MST) emise de orice judecător.

Este vorba de cazuri în care ofițerii SRI au făcut interceptările, au realizat filajul, au fost folosiți ca investigatori, sau au montat camera audio-video în imobile sau pe denunțători, localizarea unor persoane prin GPS, sau obținerea unor date financiare.

Este cunoscut cazul lui Viorel Hrebenciuc, care discuta cu Dumitru Iliescu, fostul șef al SPP, să obțină date referitoare la emiterea unor mandate de supraveghere tehnică prin care s-a dispus interceptarea comunicațiilor, durata unor astfel de mandate, dacă există posibilitatea de a fi prelungite măsurile de supraveghere tehnică, precum și instituția care a solicitat emiterea unor astfel de mandate, respectiv Direcția Națională Anticorupție sau Serviciul Român de Informații. Astfel, el voia să știe dacă este vorba de un MST sau un MSN.

MST-urile făcute cu SRI

Majoritatea cauzelor realizate de DNA s-au instrumentat cu suportul SRI. De altfel, la finalul comunicatelor DNA, acest lucru este menționat.

“Procurorii au beneficiat de sprijin din partea Serviciului Român de Informații”. Un astfel de exemplu este din dosarul Microsoft, partea în care Dinu Pescariu discută cu Dorin Cocoș. Probe sunt obținute prin mandat de supraveghere tehnică. “Las-o așa, ca e mai bine. Las-o așa. Că am vorbit și cu…cu Elena, și a zis: Foarte bine”,. Spunea Dorin Cocoș.

Un alt caz este cel al primarului Capitalei, Sorin Oprescu. De altfel, edilul și-a dat seama că este filat de o echipă, dar a bănuit că ținta era șoferul său. «Aveți grijă cu șoferul ăla!» deoarece «Da» … zice, «dar se pare că e …șoferu’ este prieten cu Nuțu, ceva!». Oprescu spunea “Dom’ne, nu mai e șoferul meu! Între timp a devenit inspector!”.

Dosarul lui Marian Vanghelie a fost realizat în baza unui MST. În biroul lui Marian Vanghelie din Primăria Sectorului 5 a fost montată, cu mandat de la judecător, o cameră care înregistra ambiental audio-video, iar mai mulți martori-denunțători au purtat aparatură audio-video.

Mai multe dosare privind corupția din magistratură au fost realizate cu ajutorul SRI. Așa cum este cazul judecătorului Stan Mustață - filmat în vila din Colentina când ar fi vândut sentințe, judecătoarele care l-au eliberat pe milionarul Dinel Staicu, sau judecătoarele de la Tribunalul București, Antonela Costache și Viorica Dinu.

Mai mulți șefi de Consilii Județene, sau primari, au picat pe probe obținute cu ajutorul SRI. Este vorba de aparatură de înregistrare, montată în birouri din institiții publice, monitorizare prin GPS, sau interceptarea comunicațiilor.

Astfel de cazuri: Horia Uioreanu (CJ Cluj), Gheorghe Nichita (Iași), Mircea Cosma (CJ Prahova), Radu Mazăre (Constanța), Adrian Duicu (CJ Mehedinți), Mircea Govor (vicepreședinte Satu-Mare), Nicușor Constantinescu (CJ Constanța), Cristian Adomniței (CJ Iași), Petru Niculae Ioțcu (CJ Arad), Silvian Ciupercă (CJ Ialomița), Sorin Frunzăverde (CJ Caraș Severin), Cristinel Bîgiu (CJ Buzău), Tudor Pendiuc (Pitești) etc.

Pentru probarea mai multor politicieni acuzați la DNA s-au folosit MTS-uri: fostul deputat Viorel Hrebenciuc (PSD), fostul ministru Dan Șova (Transporturi), Toni Greblă (fost senator fost judecător CCR), fostul ministru Darius Vâlcov (Finanțe), deputatul Ioan Oltean (PNL), fostul ministru Gabriel Berca (Interne) sau cele mai recente cazuri- Nicolae Păun (Partida Romilor) și Mădălin Voicu (PSD), sau senatoarea Anca Tudor (PNL) și fostul său soț, fostul vicepreședinte al Autorității de Supraveghere Financiară Daniel Tudor.

Lista este continuată cu directori de la diferite instituții: Romarm, Nuclearelectrica, Hidroelectrica, Radet etc, sau diverși afaceriști și funcționari, cum ar fi Mihai Vlasov (fostul președinte al Camerei de Comerț), sau Alina Bica (fost procuror -șef DIICOT).

"Nu ne bazăm numai pe interceptări”

Procurorul-șef al DNA a explicat ieri la postul Digi 24 că dosarele trimise în instanță nu s-au bazat doar pe interceptări, acestea sunt coroborate și cu alte probe. “În dosarele DNA nu ne bazăm numai pe interceptări, sunt foarte multe dosare în care nu s-au administrat aceste mijloace de probă. Foarte multe sunt cazuri mari în care nu s-au administrat astfel de probe, - cum e cazul ANRP. Multe probe sunt bazate pe declarații de martori, expertize. Sunt foarte multe dosare în care nu avem interceptări și sunt dosare în care folosim interceptări făcute de serviciul tehnic. Sunt și dosare la care am apelat la alte instituții, dar nu avem dosare in care să ne bazăm doar pe interceptări", a declarat Laura Codruța Kovesi.

Motivarea SRI

Reamintim că judecătorii Curții Constituționale a României au motivat miercuri decizia prin care au hotărât că este neconstituțional ca Serviciul Român de Informații să desfășoare activități de supraveghere tehnică, susținând că această instituție nu are atribuții de cercetare penală.

"Curtea constată că legiuitorul a inclus, în cuprinsul art.142 alin.(1) din Codul de procedură penală, pe lângă procuror, organul de cercetare penală și lucrătorii specializați din cadrul poliției și a altor organe specializate ale statului. Aceste organe specializate ale statului nu sunt definite, nici în mod expres, nici în mod indirect în cuprinsul Codului de procedură penală. De asemenea, norma criticată nu prevede nici domeniul de activitate specific acestora, în condițiile în care, în România, activează, potrivit unor reglementări speciale, numeroase organe specializate în diverse domenii. Astfel, în afara Serviciului Român de Informații, care are atribuții exclusiv în domeniul siguranței naționale, neavând atribuții de cercetare penală, există și alte servicii cu atribuții în domeniul securității naționale, precum și o multitudine de organe specializate ale statului cu atribuții în varii domenii", a explicat CCR în motivarea deciziei.

Totodată, Curtea Constituțională susține că sintagma „ori de alte organe specializate ale statului” apare ca fiind lipsită de claritate, precizie și previzibilitate, nepermițând subiecților să înțeleagă care sunt aceste organe abilitate să realizeze măsuri cu un grad ridicat de intruziune în viața privată a persoanelor".