Sindicatele din educaţie au stabilit că dascălii vor intra în grevă generală pe 5 mai.
Reprezentanţii sindicatelor din învăţământ au anunţat că vor organiza grevă generală în zilele în care trebuie să se desfăşoare tezele cu subiect unic, adică pe 5 şi 13 mai, şi 4 iunie.
"Am
decis să luăm această măsură care înseamnă practic blocarea anului
şcolar pentru că prin nesusţinerea tezelor nici nu se pot încheia
mediile claselor a VII-a şi a VIII-a şi nici nu se poate organiza
admiterea la liceu. Suntem mandataţi de colegii din teritoriu să
organizăm această formă de protest iar vinovaţi de situaţia gravă în
care ne aflăm se fac numai parlamentarii şi Guvernul Boc. Ne cerem
scuze faţă de părinţi şi elevi dar responsabilitatea pentru această
situaţie este de fapt a autorităţilor", a declarat în cadrul unei
conferinţe de presă, preşedintele Federaţiei Sindicatelor Libere din
Învăţământ (FSLI), Aurel Cornea.
Decizia
a fost luată în comun de FSLI, Federaţia Spiru Haret, Federaţia
Educaţiei Naţionale şi Federaţia Alma Mater. Cadrele didactice din
învăţământul superior reprezetate de Alma Mater vor lua parte la grevă.
Motivele
pentru care sindicaliştii au decis declanşarea grevei generale sunt
reducerea bugetului educaţiei cu 811,9 milioane de lei din fondul de
salarii şi alţi 676 milioane lei din fondurile de investiţii, reducerea
bugetului cercetării cu peste 70% faţă de 2008, elaborarea unei legi de
salarizare unice care îi defavorizează pe bugetarii din învăţământ,
politizarea funcţiilor de conducere prin ordonanţa deconcentratelor şi
nerespectarea Legii 221/2008 privind majorarea cu 33% a salariilor
cadrelor didactice.
"Politicienii au demonstrat că nu respectă promisiunile şi este clar că
vom avea proteste în toată ţara", a declarat preşedintele executiv al
Federaţiei Spiru Haret, Marius Nistor.
Sindicaliştii au ameninţat, în
mai multe rânduri, că vor declanşa greva generală dacă nu vor primi 6%
din PIB la Educaţie şi dacă nu se vor mări salariile din învăţământ, în
conformitate cu legile în vigoare.
De-a lungul anilor, sindicaliştii cei mai vehemenţi s-au dovedit a fi
profesorii, care nu de puţine ori au apelat la greva generală pentru a-şi arăta nemulţumirile. Principalele revendicări ale dascălilor au fost, invariabil,
legate de nivelul salariilor si condiţiile din şcoli.
La începutul
anului 2000, spre exemplu, dupa cinci săptămîni de grevă generală,
profesorii au obţinut o creştere a salariilor de 80%, in
două tranşe. Majorări salariale au primit şi după greva generală de trei
săptămîni din toamna anului 2005. Un procent mai mic, este drept,
aproape 12%, tot în doua tranşe.
Nici anul 2006 nu a fost mai liniştit.
Ba chiar, pe 14 iunie, pentru prima dată, profesorii au ameninţat că
vor boicota testele naţionale. Examenele încep, totuşi, chiar dacă
problemele dascălilor rămân nerezolvate. Sindicaliştii din învăţământ
îi dau premierului Călin Popescu Tăriceanu un termen limită pentru ca
revendicările lor să fie rezolvate: 1 august. Dar, data de 15
septembrie 2006, îi găseste pe profesori organizând alte proteste, în
loc de serbări de început de an şcolar.
Anul electoral 2008 a fost unul
plin şi de proteste, şi de promisiuni, în egală măsură. Profesorii au
reuşit să obţină, printr-o lege votată în Parlament şi promulgată de
preşedintele Traian Băsescu, o creştere salarială de 50%,
începând cu 1 octombrie. Dar, bucuria profesorilor a fost de scurtă
durată. Cabinetul Tăriceanu a avertizat că o astfel de majorare ar
putea provoca o adevărată criză şi a amânat data aplicării legii. Asta
i-a făcut pe sindicaliştii din învăţămînt să declanşeze ample acţiuni
de protest, care ar fi trebuit să culmineze cu o grevă generală,
programată pe 18 noiembrie. Profesorii au amînat, însă, toate
protestele pentru acest an.
