Premiul la extragerea Loto 6/49, în valoare de peste 10,8 milioane euro, nu a fost câştigat. VEZI AICI NUMERELE EXTRASE

CREDIT RAPID FARA DOCUMENTE , FARA ADEVER DE VENIT , FARA DAE, SINGURA CONDITIE SA PLATEASCA LUNAR O PRIMA ASIGURARE DE VIATA ; SUNATI 0744 647420 SI 0734 765490 ;ACUM POSIBIL IN ROMANIA SI PENTRU CEI AFLATI CU DATORII IN BANCI ..DOBANDA SUB 10%

o-ntrebare, va rog! nr 38 apare totdeauna? sa stiu sa-l joc si eu.

LAS-O JOS CA MACANE!!!!!!!!!!!!

imi doresc enorm sa castig marele premiu, dar mai mult imi doresc ca BASESCU sa castige prezidentialele !

Traian Basescu a fost racolat de Securitate in 1973, pe cand era elev al Institutului de Marina, intocmindu-i-se dosarul personal nr. 3990/09-11-1973. Pana la terminarea studiilor, in 1976, a fost colaborator al lucratorilor din Directia a IV- a de Contrainformatii Militare. (A nu se confunda cu Directia a III-a de Contraspionaj!). In aceasta calitate, elevul militar Traian Basescu avea obligatia sa informeze organele de Securitate despre modul in care se desfasurau activitatile specifice in Institut, despre comportamentul si atitudinea colegilor si ale cadrelor didactice atat in cadrul activitatilor specifice, cat si in particular. La terminarea studiilor, Directia a IV-a de Contrainformatii Militare a incetat legatura cu colaboratorul Traian Basescu, dosarul personal al acestuia fiind transferat la Inspectoratul Judetean Constanta al Ministerului de Interne, Departamentul Securitatii Statului, cu adresa nr. 00151392/29-09-1976. Dupa absolvirea Institutului de Marina, Traian Basescu este incadrat ca ofiter la intreprinderea de Exploatare a Flotei Maritime NAVROM Constanta. in aceasta calitate, Traian Basescu este preluat ca informator-sursa de catre lucratorii Biroului de Securitate Port Constanta, condus la acea vreme de ofiterul Dumitru Nicusor. * Printre ofiterii de Securitate, Basescu avea numele de cod “Piratul”. * Ofiterul de legatura Mihai Avramides era multumit de informatiile pe care i le dadea “Piratul”. * Nicusor Dumitru, seful Biroului de Securitate Port Constanta, il considera pe Basescu un informator de exceptie. * De multe ori “Piratul” informa din exces de zel, dand informatii suplimentare. * Din cauza lui Basescu, au fost debarcati multi marinari nevinovati. Ofiterul de legatura al lui Traian Basescu este in viata: Mihai Avramides traieste la Braila. In ceea ce priveste “Registrul cu persoanele din randul membrilor PCR, pentru care s-a dat aprobarea sa sprijine munca de Securitate”, este vorba de un registru tip repertoar, in care sant inregistrate in ordine alfabetica peste 600 de persoane; dintre acestea 454 erau surse, 88 rezidenti si 91 gazde. Printre ei, pe pagina rezervata literei B, la numarul 19, figureaza Traian Basescu, pe atunci ofiter II la Portul Constanta. Era sursa si il avea ca ofiter de legatura pe locotenentul major Mihai Avramides. La terminarea studiilor, Directia a IV-a de Contrainformatii Militare a incetat legatura cu colaboratorul Traian Basescu, dosarul personal al acestuia fiind transferat la Inspectoratul Judetean Constanta al Ministerului de Interne, Departamentul Securitatii Statului, cu adresa nr. 00151392/29 septembrie 1976. Dupa absolvirea Institutului de Marina, Traian Basescu este incadrat ca ofiter la intreprinderea de Exploatare a Flotei Maritime NAVROM Constanta. in aceasta calitate, este preluat ca informator-sursa de catre lucratorii Biroului de Securitate Port Constanta, condus la acea vreme de ofiterul Nicusor Dumitru. De folosirea lui s-a ocupat direct locotenentul major de Securitate Mihai Avramides, care organiza contacte cu “Piratul” inainte de plecarea in cursa si la intoarcere. La aceste intilniri participa, de regula, si seful lui Avramides, Nicusor Dumitru, care insa se intalnea si separat cu sursa. In calitatea sa de ofiter de Marina, Traian Basescu dadea informatii cu privire la starea de spirit a echipajului, temele de discutie abordate de membrii echipajului, activitatile si contactele pe care membrii echipajului le aveau in porturi, in timpul escalelor, activitati de contrabanda si specula, dar si despre eventuale aprecieri sau comentarii facute de membrii echipajului cu privire la conducerea superioara de partid si de stat. De mentionat ca, desi in acea perioada era valabil ordinul conform caruia membrilor PCR nu li se puteau lua informatii scrise, locotenentul major Avramides, care avea o experienta redusa in munca de Securitate, el provenind din sistemul penitenciarelor, a cerut si a obtinut de la informator mai multe note scrise, pe care le-a depus la dosarul acestuia, nr. 3990/1973. In jurul anului 1980, Mihai Avramides s-a intors, la cerere, la Directia Penitenciarelor. in prezent, el este pensionar, are 57 de ani si locuieste in Braila, Piata Independentei nr.2, bloc 2, scara 6, apartament 92, si are telefonul cu numarul 0239.633.691. Dupa plecarea lui Avramides din cadrul Biroului de Securitate Port Constanta, Basescu a continuat sa fie prelucrat informativ de ofiterii Ioan Rosioru si Constantin Deacu, tot sub coordonarea sefului Biroului, Nicusor Dumitru. Nicusor Dumitru a trecut dupa 1989 in SRI, ajungind general, sef al Sectiei SRI – Constanta si apoi seful Centrului Operativ Zonal Dobrogea. Actualmente este pensionar si are doua locuinte, una in Constanta si una in Bucuresti. Traian Basescu a sustinut in 1981 examenul de comandant, care a fost o simpla formalitate, a durat numai 5 minute, dupa care a primit comanda navei “Arges”. in acea perioada era de notorietate in rindul colegilor sai sustinerea de care acesta se bucura. in jurul anului 1984, informatorul Traian Basescu a fost trecut in reteaua Centrului de Informatii Externe din Departamentul Securitatii Statului, unde a lucrat cu ofiterul Silvian Ionescu, din cadrul Directiei I. in 1987, Traian Basescu este numit sef al Agentiei Economice NAVROM din Anvers, Belgia, unde isi desfasoara activitatea sub directa coordonare a lui Silvian Ionescu, care conducea la acea data Serviciul I (Belgia-Olanda-Luxemburg) din Directia I a CIE. in aceasta perioada, Traian Basescu a transmis preponderent informatii de interes economic cu privire la activitatile din porturile maritime Anvers si Rotterdam, dar si informatii cu privire la echipajele navelor care acostau in aceste porturi, precum si informatii despre membrii personalului diplomatic roman din tarile respective. In vara anului 1988, Traian Basescu a fost retras temporar de la Anvers pentru a participa la un instructaj care a durat doua luni si s-a desfasurat la Scoala de ofiteri MI de la Baneasa. La inceputul anului 1989, in ascensiunea profesionala a lui Traian Basescu intervine o sincopa. La 8 martie 1989, este rechemat in tara, fiind acuzat de nereguli grave in administrarea fondurilor NAVROM. A fost sanctionat pentru ca a autorizat, fara aprobarea NAVROM Constanta, o plata suplimentara de 300.000 de franci belgieni pentru lucrarile de reparatii efectuate la nava “Zimnicea” – in ianuarie 1989. Sanctiunea primita s-a datorat, mai ales, faptului ca Traian Basescu a decis ca lucrarile de reparatii sa fie executate de Santierul Naval Belliard din Portul Anvers, desi existau oferte de executie a lucrarilor mult mai ieftine, din partea altor santiere navale din acelasi port. In perioada ianuarie-martie 1989, Traian Basescu a trimis numeroase note informative si rapoarte in tara, incercind sa-si justifice deciziile, dar si lansind acuze grave si neintemeiate la adresa comandantului navei “Zimnicea”, despre care scria ca este “lipsit de profesionalism” si ca este “un afacerist notoriu, care se plingea repetat ca el a venit pe acea nava ca sa faca un ban”. Datorita gravitatii exceptionale a faptelor de care a fost acuzat, tinind cont de legislatia din acea vreme, numai sustinerea din partea Securitatii poate explica faptul ca Traian Basescu a fost sanctionat doar administrativ si nu a suportat si rigorile Legii. El a fost chiar mentinut ca angajat al NAVROM Constanta, fara sa mai primeasca insa nici o insarcinare pana la Revolutie. Imediat dupa decembrie 1989, Traian Basescu a fost numit director general al Inspectoratului de Stat al Navigatiei Civile din Ministerul Transporturilor. Ascensiunea politica si functiile primite de Basescu dupa 1989 arata clar un ajutor substantial din partea Serviciilor Secrete si a ofiterilor pentru care a lucrat inca din studentie. Numele lui Traian Basescu apare intr-o lista a Securitatii cuprinzind “10-15 persoane care aveau dosare constituite in vederea recrutarii”, dar si intr-un registru in care este catalogat drept “colaborator” al Securitatii, au declarat pentru “Gindul” surse din Colegiul CNSAS. Atat lista, cat si registrul fac referire la un “dosar personal” al lui Traian Basescu, despre care SRI spune ca a fost distrus. Distrugerea s-ar fi produs cand Traian Basescu a fost primit in PCR, spun sursele din CNSAS. In ciuda acestor documente, Traian Basescu a primit decizie de necolaborare cu Securitatea, deoarece CNSAS nu a gasit nici un angajament scris de presedinte si nici o nota informativa. Membrii Colegiului cred ca, in acest caz, ar putea fi vorba de o recrutare ratata. In lipsa altor probe, aceasta este cea mai “incriminanta” ipoteza referitoare la colaborarea lui Traian Basescu. CNSAS, avocat pentru nevinovatia lui Basescu In ceea ce priveste lista, ea face parte dintr-un “registru inventar” cuprinzind “arhiva fondului de retea Constanta” venit la CNSAS de la SRI. Unele dintre persoanele de pe lista fusesera recrutate, altele urmau sa fie, dar toate aveau intocmite dosare de retea, au continuat sursele citate. in dreptul numelor lui Traian Basescu si ale altor doua persoane nu apare nici numele de cod, nici cota retelei. in ceea ce priveste registrul al doilea (anterior listei, din punct de vedere cronologic, venit la CNSAS de la Directia de Siguranta Militara a MApN), lui Traian Basescu i se atribuie “calitatea de colaborator”. Nici aceasta mentiune nu reprezinta pentru membrii Colegiului dovada de politie politica. “Mentiunea de colaborator priveste registrul: daca ofiterul a luat hotarirea sa faca recrutarea, putea sa treaca din burta colaboratori de umplutura, ca sa arate ca el, ofiterul, are activitate. Se putea intampla asa ceva, ne-a declarat un membru al Colegiului. Deci Traian Basescu avea dosar de retea, dar CNSAS nu are nici o proba ca, in cazul sau, recrutarea reusise. CNSAS nu are nici macar dosarul presedintelui, dosar care a fost distrus in 1979. Potrivit unei instiintari facute de SRI catre CNSAS, o data cu “dosarul personal” al lui Traian Basescu a fost distrus si microfilmul pe care acesta era imprimat. “Dosar personal poate insemna orice si nimic, poate dovedi colaborarea, la fel cum poate dovedi necolaborarea. Aceasta era si ticalosia sistemului de arhivare al Securitatii: se intocmea dosar de retea si in situatia in care ofiterul incerca sa recruteze pe cineva si nu reusea”, ne-a precizat sursa CNSAS citata. Ciuvica pretinde ca are “dovada” Discutia despre colaborarea presedintelui cu Securitatea a fost deschisa de Mugur Ciuvica, fost consilier al lui Emil Constantinescu. Presedinte al Grupului de Investigatii Politice, Mugur Ciuvica si-a reluat atacurile la adresa lui Basescu, pe care l-a acuzat din nou ca a fost colaborator al Securitatii la inceputul anilor ‘70, pe cind era student la Institutul de Marina, si ca dosarul sau a fost distrus. De data aceasta, Ciuvica si-a sustinut acuzatiile folosindu-se de decizia CNSAS din septembrie, prin care Colegiul a stabilit ca seful statului nu a fost agent sau colaborator al politiei politice. Decizia CNSAS cu numarul 310 din 26 septembrie face un inventar al documentelor pe care Colegiul le-a cerut, din 2004, de la serviciile secrete, despre eventuala colaborare a presedintelui cu Securitatea. Printre documentele enumerate de catre CNSAS figureaza o adresa de raspuns a SRI, din 19 septembrie, prin care serviciul transmitea Colegiului “registrul inventar-arhiva al fondului de retea pastrat la Constanta, volumul 5, coperta si fila 118, in care apare mentionat, la pozitia 17592, numele lui Traian Basescu, cu date de identificare, cu numarul de inregistrare al dosarului personal (3990), cu urmatoarea mentiune: dosar personal distrus cu procesul-verbal nr. 58212/15.08.1979″. La CNSAS a ajuns si procesul-verbal de distrugere, in copie autentificata de SRI. Colegiul a mai primit, pe 25 septembrie, de la Directia de Siguranta Militara a MApN, “o copie xerox a filelor 64 verso si 65 declasificate din Registrul Jurnal pentru reteaua informativa al UM 02150 Mangalia, inventariat sub numarul 39/1972, in care figureaza numele lui Traian Basescu, in calitate de colaborator, fara nume conspirativ, cu dosarul nr. 3990, ce a fost transferat la Inspectoratul Judetean Constanta al MI, cu nr. 00151392 / 29.09.1976″. Conform lui Mugur Ciuvica, documentele citate in decizia CNSAS demonstreaza ca Traian Basescu a fost colaborator al Securitatii, cu dosarul personal nr. 3990/1972, fiind racolat de catre Directia a IV-a pe vremea cind era student la Institutul de Marina. Numele presedintelui se regaseste in Registrul Jurnal pentru retea informativa al UM 02150 Mangalia, “registru care cuprindea toti colaboratorii Securitatii de la Institutul de Marina”. Dosarul lui Basescu ar fi fost transferat la Securitatea Constanta in 1976, dupa ce acesta si-a terminat studiile. Cit priveste mentionarea numelui lui Traian Basescu in registrul inventar-arhiva al fondului retea Constanta, aceasta ar dovedi ca seful statului a fost informator, intrucit registrul cuprindea toti informatorii Securitatii din judet. Dinescu: “Nu exista nici o fila semnata de Basescu” Potrivit lui Mircea Dinescu, membru al Colegiului, Traian Basescu facea parte dintr-o “lista de insi” pe care Securitatea ar fi vrut sa-i racoleze. “Nu i-am dat politie politica dintr-un motiv foarte simplu: nu exista nici o fila semnata de Traian Basescu, nu are nici un angajament si nu apare pe lista aia cu nume de cod. Chiar daca aveam dosarul de retea, care a fost distrus, nu puteam sa-i dam politie politica daca nu aveam vreo nota scrisa de el”.