PORTRET DE CANDIDAT: Kelemen Hunor - prezidenţiabilul bilingv

În urmă cu 13 ani, apariţia unui candidat UDMR la preşedinţia României, în persoana lui Frunda Gyorgy, stârnea în anumite colţuri ale ţării, rumoare. Acum candidatura unui reprezentant al Uniunii, a devenit ceva firesc. În 1996, Frunda reuşea performanţa de a se clasa al patrulea, cu ceva mai mult de 6% din voturi. Nu era o surpriză în condiţiile în care, electoratul UDMR s-a dovedit a fi unul extrem de fidel şi de la început bine conturat: cei aproape două milioane de etnici maghiari din Transilvania şi Banat.

De atunci, reţeta e simplă: nimeni nu-şi imaginează că UDMR va reuşi să-şi impună prin vot vreodată un preşedinte al României, însă voturile comunităţii se dovedesc a fi un bun instrument de negociere, cu finaliştii, în turul doi. Aşa se face că UDMR a fost din 1996 până în 2009 constant asociată puterii, colaborând când cu partidele istorice – PNŢCD, PNL, PSDR, când cu PDSR-ul lui Adrian Năstase, transformat ulterior în PSD, când din nou cu PNL sau PD, în timpul guvernării Tăriceanu.

Frunda a luat cam acelaşi scor în 2000, pentru ca patru ani mai târziu să-i predea ştafeta preşedintelui Marko Bela.

După un alt mandat prezidenţial, Uniunea merge pe mâna lui Kelemen Hunor, cel văzut de mulţi maghiari ca succesorul lui Marko în fruntea Uniunii. Tânăr – doar 42 de ani –,  eficient , moderat – Kelemen a intrat în politică în 1997, când a fost propus secretar de stat al Uniunii, la Ministerul Culturii. Deputat din 2000, Kelemen a fost ales în 2007 preşedinte executiv al Uniunii, devenind a doua voce a maghiarimii.

În vara acestui an, după europarlamentare, Kelemen Hunor a fost desemnat candidatul Uniunii la preşedinţie. Locuieşte în continuare în satul natal, din judeţul Harghita, Cârţa, acolo unde spune că îşi încarcă bateriile după serviciul de la Bucureşti.