"Este evident că ceea ce s-a întâmplat în Crimeea contrazice regulile dreptului internaţional, ale Constituţiei Ucrainei, şi că Uniunea Europeană şi noi, ca ţări membre ale UE şi NATO, au avut o poziţie foarte clară în acest sens. Mai departe trebuie să găsim împreună soluţii prin care nu să păstrăm pur şi simplu un război rece, ci să reuşim să restabilim ordinea de drept internaţional şi respectarea graniţelor integrităţii teritoriale a ţărilor din zonă", a spus Ponta.
El a adăugat că nesancţionarea unei asemenea situaţii conduce, practic, la extinderea ei în alte zone, precum Transnistria şi nordul Georgiei.
"Este foarte clar că Uniunea Europeană şi Alianţa Nord-Atlantică trebuie să aibă poziţii ferme, coordonate şi "realiste", care să dea un semnal foarte clar Ucrainei, Republicii Moldova şi Georgiei că beneficiază de un sprijin real.
Premierul a mai afirmat că România, ca ţară membră a UE, este cea mai apropiată geografic de această zonă şi, din acest punct de vedere, a fost activă în conturarea poziţiilor Uniunii Europene şi ale Alianţei Nord-Atlantice.
Preşedintele rus, Vladimir Putin, a semnat, marţi, un acord cu noii lideri proruşi ai Crimeei privind alipirea acestei peninsule din sudul Ucrainei la Rusia.
Ucraina nu va recunoaşte niciodată alipirea Crimeei la Rusia, a declarat Evghen Perebîinis, un purtător de cuvânt al diplomaţiei de la Kiev.
Preşedintele Sovietului Suprem de la Tiraspol, Mihail Burla, a trimis scrisoare preşedintelui Dumei de Stat a Rusiei, Serghei Narîşkin, în care solicită examinarea posibilitaţii anexarii Transnistriei la Federaţia Rusă, în contextul în care locuitorii din peninsula ucraineană Crimeea s-au pronunţat masiv la referendumul de duminică în favoarea alipirii teritoriului la Rusia, iar Moscova a recunoscut independenţa regiunii, în pofida ameninţărilor şi protestelor din partea comunităţii internaţionale.
