Mai exact, membrii grupului infracțional s-au sustras de la plata accizelor și a TVA-ului, aducând, astfel, grave prejudicii asupra bugetului consolidat al statului și asupra mediului concurențial pe piața produselor petroliere.
Potrivit unor surse judiciare, citate de Agerpres, lideri ai acestei grupări sunt Racz Peter Attila, un apropiat al lui Codruț Marta, și omul de afaceri italian Antonino Papalia.
Racz Peter Attila a fost condamnat definitiv pe 27 noiembrie 2015 de Curtea de Apel București la 7 ani închisoare într-un alt dosar de evaziune fiscală cu produse petroliere, însă el este dat dispărut, sustrăgându-se de la executarea pedepsei.
La rândul său, Codruț Marta, fost șef de cabinet al lui Sorin Blejnar, cel care a condus ANAF, este dat în urmărire internațională din anul 2012.
Procurorii DIICOT au arătat că, începând cu anul 2010, pe teritoriul României a fost constituit un grup infracţional organizat constituit din cinci cetăţeni români, un cetăţean italian şi un cetăţean austriac, grup la care au aderat sau care a fost sprijinit, după caz, şi de alte persoane, specializat în obţinerea unor importante beneficii financiare în urma săvârşirii infracţiunilor de evaziune fiscală şi spălare de bani.
Mecanismul evazionist presupunea achiziţia de produse energetice, în special motorină, în regim suspensiv (de antrepozit fiscal) fără plata accizelor, de către o societate comercială autorizată să funcţioneze ca antrepozit fiscal de producţie sub pretextul utilizării acesteia la producerea unui produs petrolier inferior, denumit generic „combustibil pentru centrale”.
Ulterior, se acționa în două moduri:
- produsele petroliere astfel achiziţionate erau amestecate în cadrul antrepozitului, rezultând produsul finit denumit combustibil pentru centrale, care era vândut către societăţi controlate în mod direct de membrii grupării, astfel încât producătorul se descărca de stocul de produse finite;
- se menţiona în evidenţele contabile realizarea unui proces fictiv de producţie, prin achiziţia fictivă de alte materii prime care intrau în compoziţia „combustibilului pentru centrale” (biodiesel, distilat de vid, etc.) de la mai multe societăţi „fantomă” întocmindu-se în acest sens înscrisuri (rapoarte de producţie, rapoarte de încercare, facturi fiscale, scrisori de transport – CMR, etc.) care atestau un proces industrial ce nu avea loc în realitate, în care motorina era amestecată cu aceste materii prime, obţinându-se produse petroliere inferioare slab accizate.
În ambele cazuri (fie că era vorba de motorină, fie de un amestec de produse petrioliere care conţinea motorină) în realitate, aceste produse erau livrate direct de către respectiva societate, către beneficiari, în baza unor documente fictive care atestau ca furnizori societăţi comerciale cu un comportament fiscal inadecvat - „fantomă”, astfel încât cumpărătorii să aibă o justificare scriptică a stocului.
Ulterior, motorina era distribuită către staţii de carburant, iar sumele obţinute erau transferate în conturile bancare ale societăţilor fantomă care aveau aparent rolul de furnizori iniţiali ai circuitului, de unde, în majoritatea cazurilor erau retrase în numerar sau erau transferate de membrii grupării în interesul unor alte societăţi comerciale.
Prin crearea de circuite financiare fictive, realizate prin operaţiuni multiple de vânzare/cumpărare succesivă între societăţile controlate direct sau indirect, membrii grupării s-au sustras de la plata accizelor şi TVA datorate bugetului consolidat al statului.
Prejudiciul cauzat bugetului general consolidat este în cuantum de 61.963.182 de lei.
La sediul DIICOT- Structura centrală vor fi aduse, în vederea audierii, un număr de 28 de persoane.
Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Structura Centrală au beneficiat de sprijinul inspectorilor din cadrul Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală.
Suportul de specialitate a fost asigurat de către Serviciul Român de Informaţii.
Acţiunea a fost efectuată cu sprijinul Jandarmeriei Române.
