Disney la origini: Albă ca Zăpada era blondă, iar pe pitici îi chema Puffy și Stuffy

Lella Smith lucrează de aproape 20 de ani la Walt Disney și se ocupă de păstrarea lucrărilor neprețuite realizate în ultimii 80 de ani de artiștii companiei, astfel încât acestea să încânte și alte generații.

"La Animation Research Library păstrăm artă. Tratăm arta ca și când ar fi artă, nu doar simple desene pe hârtie. Materialele sunt arhivate în cutii speciale, la temperaturi foarte scăzute, manevrăm totul cu mănuși. (...) Artiștii care lucrează acum la studiourile Walt Disney vin la noi pentru a vedea lucrările mai vechi, pentru a se inspira și pentru a învăța de la precursorii lor (...) Suntem o organizație "secretă" pentru că avem multe lucruri de valoare, toate animațiile create de compania Walt Disney, peste 60 de milioane de lucrări. Încercăm să păstrăm animațiile și filmele Disney într-un muzeu, pentru ca oamenii să se poată bucura de ele și peste 65 de ani", a declarat Lella Smith.

"Albă ca Zăpada și cei șapte pitici a fost prima animație de lung metraj a studiourilor Walt Disney. Până atunci artiștii făcuseră doar desene animate scurte și atunci animatorii au început să își îmbunătățească tehnicile, să învețe să deseneze oameni. Au folosit tot ceea ce știau de la desene de 6-9 minute. E foart amuzant că la acel moment criticii susțineau că spectatorii nu vor rezista la un film de animație atât de lung deoarece vor avea probleme cu ochii din cauza culorilor. În decembrie 1937 a fost lansat filmul de animație "Albă ca Zăpada și cei șapte pitici", după trei ani de muncă. În 1939 filmul a primit un Oscar onorific. Este primul film Walt Disney care va fi lansat în Diamond Collection pe Blu-ray și DVD", povestește Lella Smith.

"Înainte de a restaura filmul artiștii au venit la ARL, la benzile originale. Le-au curățat de praf cu o tehnică specială iar apoi le-au introdus în computer pentru a curăța culorile. Au scanat și au curățat 120.000 de cadre.  Procesul a durat aproape un an pentru că negativul are 75 de ani și se deteriorează, e fragil. E un film important pentru companie și a meritat efortul de restaurare. Când filmul a fost restaurat au fost descoperite niște culori care nu au fost văzute de mulți ani. Hainele piticilor nu erau atât de șterse cum păreau. Restaurarea nu a schimbat nimic din emoția filmului, doar a curățat amprentele și praful. Benzile încă purtau amprentele artiștilor care au așezat cadrele pentru camera de filmat.

Walt Disney a ajuns la Albă ca Zăpada având experiență de la gaguri (scene comice) și desene animate scurte. Mulți artiști au început făcând desene pentru ziare și știau cât de importante erau gagurile. Artiștii erau plătiți cu 5 dolari pentru fiecare gag creat de ei care era folosit în filmul final. Gagurile erau importante pentru că personajele trebuiau să pară umane. Sunt mii de gaguri care nu au fost introduse în film. În 1937 plăteai 35 de cenți pentru o masă așa că 5 dolari era destul de mult.

Printre scenele care nu au intrat în film se numără una cu piticii care se ascund atunci când trebuie să meargă să facă baie. O altă scenă interesantă este cea care prezintă un pitic dormind într-o oală cu un păianjen care îi intră în gură când inspiră și iese când respiră.Somnorosul, care putea dormi oriunde, a fost prezentat în diferite gaguri, dormind într-o oală cu apă, o cutie poștală sau atârnând de un vârf de munte. Scena construirii patului pentru Albă ca Zăpada este una dintre cele majore care au fost scoase. Piticii voiau să facă ceva frumos pentru ea, să îi construiască patul. E o scenă când umplu salteaua și Hapciu nu este încântat de asta.

Piticii arătau aproape la fel la început. David Hand, regizorul filmului, spunea că nu îi poate diferenția și astfel au început să lucreze pentru definirea fiecăruia. Și Albă ca Zăpada arăta diferit. Avem schițe cu ea blondă sau roșcată. Personajul a fost schimbat de artiști.

Există o listă lungă cu numele luate în considerare pentru pitici încă de când au început să lucreze la film, printre acestea Wheezy, Puffy, Stuffy, Biggo-Ego, Jumpy, Baldy, Nifty, Gabby, Stubby și Burby. Și-au dat seama că numele defineau cu adevărat personajul, descrierea și acțiunile lui, așa că era importantă alegerea numelui potrivit. Walt Disney a reușit să dea o personalitate credibilă piticilor pe baza numelor alese. Au luat multe caracteristici de la nume, acestea au ajutat la definirea personalității fiecărui pitic. Fiecare pititc reprezintă un tip de personalitate umană pe care o putem găsi în majoritatea birourilor, școlilor sau cartierelor în care ne desfășurăm activitatea.

La început piticii nu arătau ca acum, cum îi știm cu toții din film. În timpurile acelea artiștii au pornit de la reprezentările piticilor din poveste și de aceea la început au fost mai "amorțiți". Acum sunt fermecători, distractivi. Walt Disney a avut un sentiment că aceste personaje vor fi plăcute și așa a fost. A vrut să le dea farmec, caracteristici care să îi facă unici. Multe, multe ore de discuții și cercetare au fost petrecute pentru dezvoltarea personajelor. Am văzut notițe din 1934-1936 când încercau să dezvolte caracteristicile acestora, au schimbat numele de multe ori și au lucrat mult la caracteristicile lor, la modul în care vor purta hainele și se vor mișca pentru ca oamenii să se poată identifica cu ele.

Inițial piticii au fost gândiți mai înalți, mai apropiați de înălțimea unui om. Apoi au lucrat la detalii, s-au gândit cât de lungi ar trebui să le fie brațele, cât ar trebui să fie înalți. Au fost făcute multe cercetări să vadă cum ar trebui să fie costumele și ce culori li s-ar potrivi. În film putem vedea că piticii sunt îmbrăcați mai mult în maro, gri, culori neutre, deoarece era important ca Albă ca Zăpada să poarte culori mai vii, să strălucească.

Lui Mutulică, spre exemplu, i-au fost mărite urechile și picioarele. S-a schimbat destul de mult față de ideea originală. El este singurul fără barbă. Ceilalți pitici erau adulți și văzuseră multe în viață. Acest mic personaj era mai copilăros și intenționat a fost creat fără barbă, se mișca mai repede, acțiunile sale aveau alte caracteristici, mai jucăușe. Morocănosul este un personaj foarte sofisticat. A început ca fiind acela căruia dacă îi arăți o gogoașă va vedea mereu doar gaura. Aveau nevoie de un personaj care să îi susțină pe ceilalți, el îi liniștea, dar le lua și apărarea când era nevoie. A fost creat pentru a contrasta cu celelalte personaje. Sprâncenele a șase dintre pitici au fost create după modelul sprâncenelor lui Walt Disney, sprâncene expresive care fascinau pe toată lumea care lucra cu el. Voiosul a fost singurul care nu a avut aceste sprâncene - ale lui erau albe și mai groase.

Diferențele între povestea Albă ca Zăpada a fraților Grimm și cea prezentată în filmul animat Disney

Albă ca Zăpada este o poveste veche de zeci de ani, în tradiție orală. În fiecare țară povestea a suferit modificări mai subtile sau mai semnificative. Spre exemplu, într-una dintre povești, cred că în cea cunoscută în Italia, regina poruncește vânătorului să îi taie prințesei degetul de la picior.

În povestea originală a Fraților Grimm piticii nu lucrau în mina de diamante. Walt Disney a ales acest loc unde ei să lucreze din greu, să fie murdărie pentru ca piticii să fie portretizați ca fiind muncitori dar și distractivi.

În povestea fraților Grimm Albă ca Zăpada are șapte ani. Walt Disney s-a gândit că ar trebui să fie mai mare pentru ca la sfârșitul poveștii căsătoria sa cu prințul să aibă logică.

În povestea fraților Grimm regina cere vânătorului să îi aducă ficatul și plămânii fetei după ce o ucide, în animația noastră e vorba de inima acesteia. De asemenea Walt a vrut să scape mai repede de regină pentru ca Albă ca Zăpada și prințul său să se bucure mai mult.

În povestea Grimm regina merge de trei ori deghizată la Albă ca Zăpada și abia a treia oară reușește să o ucidă. Walt s-a gândit că ar fi mai bine să meargă doar o dată, să îi dea mărul și să scurtăm povestea. Au fost multe schimbări însă toate au fost făcute cu un scop. Walt Disney prelua poveștile și le transpunea în mediul ecranului așa că trebuia să le extindă sau să le simplifice pentru a nu fi prea complicate pe ecran.

Pentru o singură secundă de film e nevoie de 24 de schițe...

"...Așa că multiplicăm cu 60. E vorba de multă muncă. Sunt 24 de desene individuale pentru o secundă, însă înainte ca acestea 24 să fie produse e nevoie de munca multor alți artiști. La producerea "Albă ca Zăpada și cei șapte pitici" au intrat milioane de desene, adevărate piese de artă", spune Lella Smith.

Directorul de creație precizează că munca sa e atât de distractivă. "Lucrez cu toate proiectele create de Walt Disney. Organizez expoziții. Următoarea va avea loc pe 15 noiembrie la New Orleans, se numește "Dreams come true" și celebrează poveștile, arată cum le-a schimbat studioul Walt Disney. Avem peste 800 de lucrări care vor fi expuse. Eu am scris catalogul pentru această expoziție și textele. Lucrăm de asemenea la lansarea unor cărți. În curând vom lansa o carte de design care va face parte din "The archive series", o serie de cărți în care vom prezenta cele mai bune povești din biblioteca noastră", a declarat Lella Smith.