Chişinăul era calm joi, înainte de noua manifestaţie anticomunistă convocată pentru astăzi, în timp ce opoziţia denunţă arestări, iar Moscova a făcut un apel către UE după evenimentele de marţi, relatează AFP.
Scutierii
au plecat de la sediul guvernului, unde peste 1.000 de manifestanţi,
mai ales tineri, s-au strâns miercuri după revolte, pentru a protesta
din nou faţă de victoria comuniştilor la legislativele de duminică.
După
o zi de pauză, mişcările de tineret anticomuniste au chemat prin SMS şi
Internet la o nouă adunare vineri dimineaţă, tactică ce le-a permis să
reunescă, spre surprinderea generală, circa 10.000 de manifestanţi
marţi.
Pe
frontul diplomatic, Rusia şi-a exprimat susţinerea faţă de Chişinău, la
o zi de la declaraţiile lui Vladimir Voronin, care a acuzat România că
nu este străină de aceste manifestaţii, care au dus marţi la devastarea
sediilor preşedinţiei şi guvernului. "Sperăm că UE şi România, care au
condamnat public violenţele, vor acţiona pentru ca steagurile şi
sloganurile româneşti să nu mai fie folosite ca acoperire pentru
subminarea suveranităţii R. Moldova", a declarat ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov.
La
manifestaţiile anticomuniste, unii dintre tineri au scandat "Suntem
români!" şi "Vrem să fim în Europa!", agitând steagurile României.
Republica
Moldova a aparţinut multă vreme României. Ea a fost integrată în URSS
în Al Doilea Război Mondial, apoi a devenit independentă în 1991, la
căderea URSS, notează AFP.
Opoziţia
din Republica Moldova nu a reacţionat încă la anunţarea rezultatelor finale
ale alegerilor legislative de duminică. Comuniştii au obţinuit 60 de
deputaţi, cu unul mai puţin decât majoritatea necesară alegerii noului
preşedinte.
În
timp ce autorităţile au anunţat arestarea a aproape 200 de persoane
după revoltele de marţi, Mişcarea pentru Acţiune Populară a denunţat
plasarea în detenţie a liderului ei, Sergiu Mocanu, fost consilier
prezidenţial, trecut în opoziţie.
O
anchetă pentru "tentativă de uzurpare a puterii" şi "organizare a
tulburări de masă" a fost deschisă împotriva sa, chiar dacă el nu a
participat la manifestaţii, a anunţat avocatul său. "Puterea are nevoie
de un vinovat, iar un fost consilier al preşedintelui, trecut în
opoziţie, este perfect pentru acest rol", a spus avocatul Ion Dron.
Alţii au acuzat autorităţile că au lăsat să se producă violenţe, pentru ca opoziţia să fie stigmatizată.
"Nu
am văzut pe nimeni acţionând pentru a opri lucrurile. Poliţia, care
trebuia să apere Parlamentul, Preşedinţia, pur şi simplu a plecat,
spunând astfel 'intraţi şi faceţi ce doriţi' ", a declarat Fedor
Gelitch, vicepreşedintele ONG-ului Congres Civic. În opinia sa,
"opoziţia a cedat prosteşte provocărilor din partea autorităţilor".
Amnesty
International a cerut autorităţilor să evite arestările arbitrare,
notând că manifestanţii reţinuţi riscă până la opt ani de închisoare.
