Chișinăul era calm joi, înainte de noua manifestație anticomunistă convocată pentru astăzi, în timp ce opoziția denunță arestări, iar Moscova a făcut un apel către UE după evenimentele de marți, relatează AFP.
Scutierii au plecat de la sediul guvernului, unde peste 1.000 de manifestanți, mai ales tineri, s-au strâns miercuri după revolte, pentru a protesta din nou față de victoria comuniștilor la legislativele de duminică.
După o zi de pauză, mișcările de tineret anticomuniste au chemat prin SMS și Internet la o nouă adunare vineri dimineață, tactică ce le-a permis să reunescă, spre surprinderea generală, circa 10.000 de manifestanți marți.
Pe frontul diplomatic, Rusia și-a exprimat susținerea față de Chișinău, la o zi de la declarațiile lui Vladimir Voronin, care a acuzat România că nu este străină de aceste manifestații, care au dus marți la devastarea sediilor președinției și guvernului. "Sperăm că UE și România, care au condamnat public violențele, vor acționa pentru ca steagurile și sloganurile românești să nu mai fie folosite ca acoperire pentru subminarea suveranității R. Moldova", a declarat ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov.
La manifestațiile anticomuniste, unii dintre tineri au scandat "Suntem români!" și "Vrem să fim în Europa!", agitând steagurile României.
Republica Moldova a aparținut multă vreme României. Ea a fost integrată în URSS în Al Doilea Război Mondial, apoi a devenit independentă în 1991, la căderea URSS, notează AFP.
Opoziția din Republica Moldova nu a reacționat încă la anunțarea rezultatelor finale ale alegerilor legislative de duminică. Comuniștii au obținuit 60 de deputați, cu unul mai puțin decât majoritatea necesară alegerii noului președinte.
În timp ce autoritățile au anunțat arestarea a aproape 200 de persoane după revoltele de marți, Mișcarea pentru Acțiune Populară a denunțat plasarea în detenție a liderului ei, Sergiu Mocanu, fost consilier prezidențial, trecut în opoziție.
O anchetă pentru "tentativă de uzurpare a puterii" și "organizare a tulburări de masă" a fost deschisă împotriva sa, chiar dacă el nu a participat la manifestații, a anunțat avocatul său. "Puterea are nevoie de un vinovat, iar un fost consilier al președintelui, trecut în opoziție, este perfect pentru acest rol", a spus avocatul Ion Dron.
Alții au acuzat autoritățile că au lăsat să se producă violențe, pentru ca opoziția să fie stigmatizată.
"Nu am văzut pe nimeni acționând pentru a opri lucrurile. Poliția, care trebuia să apere Parlamentul, Președinția, pur și simplu a plecat, spunând astfel 'intrați și faceți ce doriți' ", a declarat Fedor Gelitch, vicepreședintele ONG-ului Congres Civic. În opinia sa, "opoziția a cedat prostește provocărilor din partea autorităților".
Amnesty International a cerut autorităților să evite arestările arbitrare, notând că manifestanții reținuți riscă până la opt ani de închisoare.
