Renovarea muzeului Antipa nu afectează exponatele, potrivit conducerii instituţiei

Lucrările de modernizare la Muzeul Naţional de Istorie Naturală "Grigore Antipa", de care se ocupă firma Artex Services International SRL din Bucureşti, au declanşat nemulţumiri în rândul unei părţi a angajaţilor muzeului. S-a reclamat, astfel, neglijenţa muncitorilor în timpul transportării exponatelor şi "nepăsarea" conducerii faţă de această situaţie. În plus, o parte dintre angajaţii muzeului consideră că proiectul după care vor fi realizate lucrările de modernizare va implica distrugerea dioramelor - piesele originale create chiar după planurile savantului Grigore Antipa.

La faţa locului, situaţia nu se arată însă dezastruoasă. O bună parte dintre piesele de dimensiuni reduse ale muzeului au fost deja transportate în camerele de depozitare parchetate. Învelite în folii de plastic şi în curs de inventariere, plasate în dulapuri sau pe rafturi, exemplarele par a fi în bună stare. Cele mai voluminoase exponate - oasele mari, exemplarele de mamifere gigant - sunt aşezate pe rafturi uriaşe, special construite în camere anexe incintei Amfiteatrului Antipa. Majoritatea dioramelor nu sunt încă desfăcute, însă responsabilii de la muzeu dau asigurări în privinţa grijii cu care sunt manipulate piesele ce formau scenele proiectate de savantul Antipa.

"După comunicatul din 13 ianuarie (în care se anunţa începerea lucrărilor de reabilitare a clădirii şi a fondului expoziţional permanent - n.r.) am aflat ce urmează să se întâmple cu muzeul. Proiectul este făcut de persoane care sunt de meserie proiectanţi, arhitecţi. Tematica de prezentare propusă de firma Artex a fost contestată de muzeografii din Antipa. Muzeografii de la Antipa s-au mobilizat şi au făcut, la rândul lor, un nou proiect, pe care l-au propus conducerii", au declarat, pentru NewsIn, surse din interiorul muzeului.

Răspunzând protestelor venite din partea angajaţilor, directorul instituţiei, Dumitru Murariu, spune că angajaţii care nu sunt de acord cu proiectul nu au motive reale de îngrijorare.

"În numele păstrării concepţiei istorice şi a continuităţii, din aşa-zisa grijă faţă de patrimoniu, îşi fac loc atitudini de comoditate, de lene şi neimplicare. Înţeleg că nu le este uşor oamenilor să fie scoşi şi mutaţi din birourile în care au lucrat de ani de zile, că pot avea păreri diferite faţă de ceea ce considerăm noi şi firma Artex că ar fi bine. Cred că am deranjat mulţi oameni cu acest proiect, mulţi s-au pensionat cu nişte insatisfacţii mari şi acum nu sunt de acord cu schimbarea", a precizat directorul instituţiei.

În privinţa noii concepţii după care vor fi organizate exponatele, reprezentantul instituţiei este de părere că în orice muzeu din lume este normal să se producă schimbări în clasificarea exponatelor, ca urmare a reconsiderării de statut a unor specii, a descoperirii unor specii noi sau prin redenumiri şi reîncadrări. Astfel, noua prezentare nu va fi sistematică, adresată specialiştilor, ci dinamică, pe teme inedite.

În privinţa acuzelor privind distrugerea dioramelor cu importanţă istorică şi de patrimoniu, directorul instituţiei arată că proiectul nu va distruge respectivele obiecte. Modelul în sine al acestor construcţii complexe, preluat de Muzeul Antipa de la Muzeul de Istorie Naturală din Stockholm, unde sunt şi colecţiile lui Linne, redă într-un mod inedit speciile de plante şi animale dintr-un anumit colţ geografic, cu relaţiile fireşti, cu atitudinile specifice modului de viaţă, din mediul natural.

Ioan Opriş, fost secretar de stat în Ministerul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional, în prezent şef al Centrului Naţional de Cercetare şi Documentare în Muzeografie, consideră că era de aşteptat să existe mai multe opinii în ceea ce priveşte reabilitarea muzeului. 

"Peste tot în lume, muzeele îşi schimbă înfăţişarea, nu se rămane la ceea ce a făcut creatorul lor. Este firesc să fie făcute lucrări de modernizare. Din această perspectivă, o soluţie echilibrată este să se păstreze o parte din piesele vechi, pentru a prezenta o parte din istoria muzeului. Dar muzeul trebuie modificat. Publicul de azi are alte orizonturi ştiinţifice, are nevoie de introducerea soluţiilor informatice în expoziţii, vrea o anumită dinamică", susţine Opriş. 

Liniaritatea muzeală nu este pe gustul publicului, consideră fostul secretar de stat la Cultură. "

Antipa este o instituţie foarte vie din punctul de vedere al educaţiei, al relaţiei cu şcolile, cu universităţile de profil şi cu practica studenţească. Nu este de neglijat modernizarea acestuia! Sunt necesare panouri de afişaj, computere. Tinerii au alt orizont imagistic decât generaţiile anterioare. Şi nouă ne e frică de faptul că nu avem suficiente mijloace financiare pentru a realiza ceva acolo! Acum le avem şi sunt convins că detaliile legate de punerea în practică a proiectului vor fi, până la urmă, găsite!" , a adăugat Opriş.

Şi alte instituţii culturale venerabile au trecut prin lucrări de renovare şi modernizare. Printre acestea se numără şi Muzeul Brukenthal din Sibiu.

Sabin Luca, directorul muzeului, s-a declarat mulţumit de rezultatele reamenajării spaţiului expoziţional al instituţiei pe care o conduce. "În România sunt mulţi muzeologi în vârstă, care nu au înţeles, încă, faptul că muzeele trebuie făcute acum pentru public, şi nu pentru cercetători", a precizat directorul Muzeului Brukenthal.

La rândul lor, reprezentanţii Muzeului Olteniei din Craiova s-au declarat mulţumiţi de reamenajările făcute, chiar dacă au reclamat unele deficienţe.

"După reamenajarea expoziţiilor, cei care au intrat în muzeul nostru au fost uimiţi de ceea ce au văzut. Am fost remarcaţi chiar şi la Bruxelles. Cei de la Artex vin cu soluţii muzeotehnice noi, dar nu au în rândul lor un biolog. De aceea trebuie să colaboreze cu personalul de specialitate al muzeului şi ar fi bine să se găsească o soluţie de mijloc. Chiar şi la noi au ieşit câteva scântei legate de reamenajare", a declarat responsabila secţiei de Ştiinţe ale Naturii din cadrul muzeului Olteniei, Chimişliu Cornelia.

Lucrările de modernizare de la Muzeul Antipa au început în luna ianuarie a acestui an şi se estimează că vor dura până în martie 2010, potrivit contratului încheiat între părţi.

Fondurile necesare acestui proiect provin, în parte, dintr-un împrumut acordat Ministerului Culturii, în 2006, de Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, iar restul a fost asigurat de la bugetul de stat. Împrumutul a fost destinat reabilitării a 23 de monumente istorice din România, potrivit Unităţii de management al proiectului "Reabilitarea Monumentelor Istorice din România".

Pentru acest proiect, Artex Services International SRL este singura companie care a ofertat, potrivit anunţului de atribuire de pe Sistemul Electronic de Achiziţii Publice. Lucrările de modenizare a Muzeului Naţional de Istorie Naturală "Grigore Antipa" din Capitală costă aproximativ 13 milioane de euro şi au fost atribuite companiei Artex Services International SRL din Bucureşti, în urma unei negocieri, potrivit anunţului de atribuire al muzeului de pe site-ul electronic de achiziţii publice.