Noua Lege a Educației. Ce schimbări sunt propuse și cum arată calendarul școlar

Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a declarat, luni, că a fost lansat în dezbatere publică proiectul premergător Legii educației, care, la fel ca Legea familiei, arată Câmpeanu, trebuie să fie rezultatul unei dezbateri profunde, profesioniste și transparente.

Proiectul Legii educației a fost realizat în martie de un grup de parlamentari, iar ulterior au mai fost și alte variante, una în aprilie, iar o ultima la sfârșitul lunii mai. Inițiativa legislativă, aflată pe agenda Parlamentului, este punctul de plecare al dezbaterilor pentru noua Lege a educației, informează Mediafax.ro, citat de TVR.ro.

Prin proiect sunt propuse mai multe modificări, unele fiind o revenire la sistemul existent cu mai mulți ani ani în urmă, cum ar fi grupa pregătitoare la grădiniță, dar și evaluarea la finalul clasei a VIII-a la mai multe materii, cu unele probe susținute în timpul anului școlar.

Astfel, potrivit proiectului inițiat de un grup de parlamentari, sistemul național de învățământ preuniversitar cuprinde:

    educația timpurie (0-6 ani), formată din nivelul antepreșcolar (0-3 ani) și învățământul preșcolar (3-6 ani), ce include grupa mică, grupa mijlocie și grupa mare pregătitoare;
    învățământul primar, cu clasele I-IV;
    învățământul secundar, cu învățământul secundar inferior sau gimnazial (clasele V-VIII)
    învățământul secundar superior sau liceal (clasele IX-XII), ce include filierele teoretică, vocațională și tehnologică; învățământul profesional, cu anii I și II

Urmează învățământul terțiar non-universitar, care cuprinde învățământul postliceal, cu durata între unu și doi ani.

Evaluarile

Proiectul prevede că rezultatele evaluării elevilor se exprimă, după caz, prin calificative, în învățământul primar, respectiv prin note de la 1 la 10, în învățământul secundar și în învățământul terțiar non-universitar sau prin punctaje, în mod similar testelor internaționale.

În învățământul secundar se acordă calificative la disciplinele educație fizică și sport, religie, muzică și desen. Prin excepție, aceste discipline vor fi notate, după caz, cu note de la 1 la 10, în cadrul învățământului vocațional.

La finalul clasei a VIII-a, în baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educației, se realizează o evaluare națională obligatorie a tuturor elevilor. Rezultatele evaluării se exprimă printr-un punctaj, similar testelor internaționale, au scris inițiatorii proiectului de modificare a Legii educației.

La Evaluarea Națională vor fi probe scrise la limba și literatura română și la limba maternă, precum și o probă scrisă transdisciplinară la matematică și științe. La acestea se adaugă o probă orală la o limbă străină, o probă practică de utilizare a calculatorului și o probă orală transdisciplinară de evaluare a competențelor civice și sociale, toate trei susținute în timpul anului școlar.

Rezultatele testelor de la Evaluarea Națională se înscriu în portofoliul educațional al elevului.

Admiterea la liceu sau la școala profesională se realizează prin concurs, în baza fișelor de opțiuni individuale depuse de candidați la înscriere. Fișa cuprinde opțiuni din oferta educațională națională exprimate în ordinea preferințelor, conform acestei variante de proiect.

În document se mai arată că, în cazul în care, la un liceu, numărul candidaților la un profil, potrivit primei opțiuni, este mai mare decât numărul locurilor oferite, liceul organizează, pentru acel profil, o probă de admitere.

La examenul de bacalaureat vor fi susținute:

    proba de evaluare a competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română;
    proba de evaluare a competențelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă, pentru elevii care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităților naționale;
    proba de evaluare a competenței lingvistice la una sau două limbi de circulație internațională studiate pe parcursul învățământului liceal.
    proba de evaluare a competențelor digitale

Rezultatul evaluării la aceste probe se exprimă prin nivelul de competență corespunzător Cadrului European Comun de Referință pentru Limbi. Elevii care promovează, pe parcursul învățământului preuniversitar, examene cu recunoaștere internațională pentru certificarea competențelor lingvistice în limbi străine, au dreptul la recunoașterea și echivalarea rezultatelor obținute la aceste examene, la cerere și conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului Educației.

Și la proba de evaluare a competențelor digitale, susținută pentru diploma de bacalaureat, rezultatele evaluării se exprimă prin nivelul de competență, în raport cu standardele europene recunoscute în domeniu. Elevii care promovează, pe parcursul învățământului preuniversitar, examene cu recunoaștere europeană pentru certificarea competențelor digitale, au dreptul la recunoașterea și la echivalarea rezultatelor obținute la aceste examene, la cerere și conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului Educației.

Potrivit proiectului, toate cele patru probe se organizează și se desfășoară la nivelul unității de învățământ, în timpul anului școlar, în fața unei comisii prezidate de directorul unității de învățământ și numite prin decizie a inspectorului școlar general, în condițiile stabilite prin metodologie specifică.

Inițiatorii proiectului mai propun ca probele scrise de la examenul de bacalaureat să se susțină după încheierea cursurilor, în fața unei comisii stabilite de către inspectoratul școlar.

Probe scrise vor fi susținute la:

Limba și literatura română - probă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile și specializările.

Limba și literatura maternă - probă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile și specializările, care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităților naționale.

Alte două probe scrise vor fi diferențiate, astfel: pentru profilul real din filiera teoretică, respectiv profilul militar din filiera vocațională - matematică și o probă la alegerea candidatului dintre fizică, chimie, biologie și informatică; pentru profilul umanist din filiera teoretică, respectiv profilele pedagogic, teologic, artistic și sportiv din filiera vocațională - istorie și o probă la alegerea candidatului dintre geografie, economie, sociologie, filozofie, psihologie și pedagogie; pentru filiera tehnologică - matematică și o probă la alegerea candidatului dintre fizică, chimie, biologie, informatică pentru profilurile tehnic și resurse naturale și protecția mediului, respectiv din geografie, economie, sociologie, filozofie, psihologie pentru profilul servicii.