NewsIn: Ministerele ar putea reduce din nou coeficienţii din grila unică a salarizări

"Guvernul trebuie să hotărască ce se întâmplă cu acel coeficient unu din grilă (în funcţie de care se calculează toate salariile - n.r.), întrucât toată această estimare a impactului bugetar este ipotetică fără a avea această variabilă", au precizat sursele ministeriale.

"Totodată, trebuie stabilit cât vor reprezenta sporurile în cheltuielile salariale în următorii ani. Salariile pot creşte cu maximum 30% în următorii cinci ani şi ar trebui reduşi din nou coeficienţii dacă se decide creşterea salariului minim", au mai spus reprezentanţii Finanţelor.

În variantele de grilă discutate până în prezent de Executiv cu sindicatele, coeficientului unu îi era atribuită valoarea salariului minim pe economie, de 600 de lei în prezent, însă a fost luată în calcul şi posibilitatea stabilirii unei valori fixe, pentru a elimina riscul ca, la orice creştere a salariului minim, să se ajungă la cheltuieli bugetare de personal nesustenabile.

Reprezentanţii Ministerului Finanţelor Publice au spus că premierul ar fi putut cere miercuri ministerelor, în şedinţa de Guvern, să reducă din nou coeficienţii funcţiilor din grila unitară de salarizare, astfel încât "salariile să poată creşte cu circa 20%, în condiţiile în care se va decide ca salariul minim să fie luat drept reper". 

Ministerul Muncii a diminuat în urmă cu două săptămâni coeficienţii reper din grila salarizării unice cu 40%, pentru ca majorarea salariilor din sectorul bugetar să poată fi sustenabilă.

Reprezentanţi ai Ministerului Muncii au declarat că o altă variantă ce ar putea fi avută în vedere de Guvern ar fi diminuarea numărului de bugetari în următorii cinci ani, pentru a se putea încadra în majorările salariale propuse de minister pentru Legea unitară.

Surse guvernamentale declarau în 3 iulie că numărul angajaţilor din sectorul bugetar trebuie să scadă cu circa 200.000 în următorii trei ani, pentru ca majorarea salariilor pe Legea unică să fie sustenabilă şi pentru ca ponderea cheltuielilor salariale în PIB să scadă la 6,7%, de la peste 8% în 2008.