NewsIn: Străinii care vor investi 1 milion de euro în România vor primi cetăţenie română

Conform legislaţiei în vigoare, cetăţenia română se poate acorda, la cerere, persoanei fără cetăţenie sau cetăţeanului străin, dacă s-a născut şi domiciliază, la data cererii, pe teritoriul României sau, deşi nu s-a născut pe acest teritoriu, domiciliază în condiţiile legii pe teritoriul statului român de cel puţin 8 ani sau, în cazul în care este căsătorit şi convieţuieşte cu un cetăţean român, de cel puţin 5 ani de la data căsătoriei.

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului Tăriceanu a menţionat că aceste termene pot fi reduse până la jumatate în cazul în care solicitantul este o personalitate recunoscută pe plan internaţional, este cetăţean al unui stat membru UE, a dobândit statut de refugiat potrivit prevederilor legale în vigoare ori a investit în România sume care depăşesc 5.000.000 euro. Senatorii jurişti au redus această valoare la 1.000.000 de euro.

De asemenea, Comisia juridică a introdus şi amendamentul prin care persoanele care au domiciliul sau reşedinţa în străinătate pot depune cererea de redobândire sau de acordare a cetăţeniei însoţită de actele care dovedesc îndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege la misiunile diplomatice ori oficiile consulare competente, după domiciliul sau reşedinţa solicitantului.

Printr-un amendament al preşedintelui Comisiei juridice, senatorul PSD Toni Greblă, se propune ca, în situaţia în care la nivelul misiunilor diplomatice şi consulare numărul solicitanţilor este mult mai mare decât capacitatea de procesare, se va proceda la programarea acestora în limita a 30.000 de dosare pe an pentru fiecare oficiu consular.

Potrivit expunerii de motive, Guvernul, prin OUG nr. 147/2008 de modificare a Legii cetăţeniei, a propus printre altele ca, sub aspectul celerităţii desfăşurării procedurii de dobândire şi de pierdere a cetăţeniei române, să se elimine publicarea extrasului cererii de acordare sau redobândire a cetăţeniei române ori de renunţare la aceasta în Monitorul Oficial al României, partea a III-a.

Raportul Comisiei juridice urmează a fi votat în plen, după care va fi trimis Camerei Deputaţilor.