Moţiunea de cenzură iniţiată de PNL şi UDMR poate trece dacă este susţinută de 236 de parlamentari

Potrivit art. 113 din Constituţia României, "Camera Deputaţilor şi Senatul, în şedinţă comună, pot retrage încrederea acordată Guvernului prin adoptarea unei moţiuni de cenzură, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor".

Art. 78 din Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului spune că moţiunea de cenzură trebuie iniţiată de cel puţin o pătrime din numărul total al deputaţilor şi senatorilor şi se prezintă birourilor permanente. Preşedintele Camerei Deputaţilor are obligaţia să comunice Guvernului, în aceeaşi zi, depunerea moţiunii de cenzură.

Tot în acelaşi articol se mai spune că "moţiunea de cenzură se prezintă în şedinţa comună a celor două Camere în cel mult 5 zile de la data depunerii".

Acelaşi regulament mai spune că "dezbaterea moţiunii de cenzură are loc după 3 zile de la data când a fost prezentată în şedinţa comună a celor două Camere", iar preşedintele Camerei Deputaţilor este obligat să comunice Guvernului data şi ora la care va avea loc şedinţa, cu 24 de ore înainte ca aceasta să aibă loc.

După prezentarea moţiunii de cenzură de către deputatul sau senatorul desemnat de iniţiatorii acesteia, vor lua cuvântul primul-ministru sau reprezentantului Guvernului pentru prezentarea poziţiei Guvernului şi deputaţii şi senatorii, în ordinea înscrierii lor la cuvânt. După încheierea dezbaterilor se procedează la votarea moţiunii de cenzură, iar la final preşedintele anunţă rezultatul votării.

Guvernul este demis dacă moţiunea de cenzură este votată de majoritatea deputaţilor şi senatorilor, se arată în Constituţie.

Articolul 113, alin. 4 din Constituţia României, spune că dacă moţiunea de cenzură a fost respinsă, deputaţii şi senatorii care au semnat-o nu mai pot iniţia, în aceeaşi sesiune, o nouă moţiune de cenzură, cu excepţia cazului în care Guvernul îşi angajează răspunderea.

Pentru a fi adoptată, moţiunea de cenzură are nevoie de cel puţin jumătate plus unu din numărul total al parlamentarilor, fiind necesar astfel întrunirea a cel puţin 236 de voturi.

În cazul în care moţiunea trece, "Parlamentul, sub semnătura preşedinţilor celor două Camere, aduce de îndată această situaţie la cunoştinţa Preşedintelui României, în vederea desemnării unui alt candidat pentru funcţia de prim-ministru" (Art. 77 din Regulamentul sedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului).

Potrivit articolului 89 din secţiunea privind Legiferarea Constituţiei României, după consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură.

În cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată, dar nu poate fi dizolvat în ultimele şase luni ale mandatului Preşedintelui României şi nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă.