"După semnalul nostru de alarmă din 23 aprilie 2014, atunci când Guvernul României viza reducerea bugetului alocat îngrijirii nou-născuților prematuri din maternități și secțiile de terapie intensivă neonatală din spitale, situația din aceste instituții medicale a devenit deosebit de critică, punând în pericol viețile a sute de copii aflați într-o condiție medicală de maximă vulnerabilitate. Alocarea bugetară trebuie să atingă cel puțin nivelul din 2013 - în caz contrar, pentru lunile rămase până la sfârșitul anului, preconizăm, pentru prima dată din 1994, o evoluție ascendentă a mortalității infantile", se arată într-un comunicat trimis de Organizaţia SALVAŢI COPIII.
SITUAȚIE DISPERATĂ LA NIVEL NAȚIONAL
Unul dintre drepturile fundamentale ale unui copil este dreptul la viață. Orice caz individual de nesocotire a acestui drept este extrem de grav și se presupune că la originea lui se află acțiuni sau omisiuni ale unor adulți responsabili, legal și moral, pentru acestea.
Dacă multiplicăm această situație la cele 166 de unități medicale în care, anual, se nasc prematur între 20.000 și 24.0001 de bebeluși a căror supraviețuire a încetat să mai fie o preocupare pentru decidenții politici, putem considera că există riscul producerii, în România, a unei crize umanitare în rândul copiilor.
Și nu din cauze naturale, ci, concret, prin acțiunea Guvernului de a reduce drastic bugetele anuale pentru îngrijirea acestor copii, cât și prin întârzierea nepermisă a rectificării bugetare pentru anul 2014, care blochează astfel finanțarea corespunzătoare.
Asociaţia a trimis un raport în care se precizează care sunt dificultățile cu care se confruntă câteva dintre maternitățile în care Organizația Salvați Copiii a donat de-a lungul ultimilor trei ani echipamente moderne necesare îngrijirii nou-născuților.
Maternitatea Cantacuzino, București
Maternitatea traversează o perioadă extrem de dificilă. Banii din Programul național de sănătate a mamei și copilului au fost integral cheltuiți, astfel încât, pentru menținerea funcționalității echipamentelor medicale, pentru consumabile și urgențe, se înaintează referate către spital, însă și aici bugetele sunt insuficiente sau pe terminate.
Buget 2012 - 350.000 lei
Buget 2013 - 200.000 lei
Buget 2014 -72.000
Nr. de prematuri (2013) - 451 (20% indice de prematuritate)
"Comparativ cu numărul de nou-născuți prematuri, bugetul alocat pentru 2013 a fost total insuficient, iar bugetul din 2014 este suficient doar pentru tratarea unei fracțiuni din totalul nou-născuților prematuri internați aici. "Bani din programul național nu mai sunt deloc, așteptăm rectificarea bugetară", a spus medicul Adrian Crăciun.
Maternitatea Filantropia, București
Bugetul estimat și solicitat de la Ministerul Sănătății, pentru 2014, a fost de 500.000 lei, însă a fost alocată o sumă de 7 ori mai mică, fără a ține seama de nevoile exprimate de către reprezentanții maternității. În această situație de avarie, viața nou-născuților a depins de ingeniozitatea transferării de resurse de pe un program de sănătate pe altul. Până astăzi, au fost cheltuiți toți banii, iar intervențiile medicale se fac cu sacrificii mari din partea spitalului. ”Abia supraviețuim, nu am cumpărat decât tubulatură și sulfactant. Numărul de prematuri pe care îi îngrijim este mai mare față de anii trecuți. Nu mai avem nici măcar catetere și nu putem asigura service-ul echipamentelor și nici piesele de schimb. Reparația incubatoarelor din 2009 este foarte costisitoare, iar în starea de acumnu mai pot fi folosite", a spus Dr. Mihaela Demetrian.
În Normele tehnice de realizare a Programului național pentru anii 2013-2014 se prevede un cost mediu/copil cu detresă respiratorie tratat cu surfactant de 6.200 lei. Reiese că, în 2014, vor putea fi tratați cu banii din acest program doar 12 copii, în condițiile în care media anuală de nou-născuți cu detresă respiratorie primiți de Maternitatea Filantropia este de 120. (Notă de fundamentare adresată de Spitalul Clinic Filantropia către Direcția de sănătate publică a Municipiului București, Serviciul de programe de sănătate)
Spitalul Județean Cluj
Inițial, bugetul alocat pe primul semestru al anului 2014 (150.000 lei) pentru Secția de terapie intensivă neonatală a Spitalul județean din Cluj a fost considerat suficient raportat la numărul estimat de nou-născuți prematuri. Însă, începând cu luna iulie, când ar fi trebuit să fie trimis bugetul pentru semestrul II, problemele nu au întârziat să apară. Spitalul nu-și mai poate permite să achiziționeze sulfactant, necesar în tratamentul detresei respiratorii și vital pentru supraviețuirea bebelușilor prematuri.
"O altă problemă pe care o avem este lipsa vaccinului împotriva hepatitei B, suntem nevoiți să-i trimitem pe părinți să cumpere din afara spitalului, însă, în majoritate, populația este defavorizată", a spus medicul Ligia Blaga.
Spitalul Județean Piatra-Neamț
Greu de imaginat că un spital județean poate fi lipsit de resurse financiare pentru Secția de terapie intensivă neonatală, încă de la începutul anului 2014. Acest lucru s-a întâmplat în Piatra-Neamț. Deși a fost alocată o sumă derizorie (25.000 lei), nici măcar aceasta nu a ajuns la spital pentru a-i îngriji pe nou-născuți. Eforturile Spitalului județean de a acoperi nevoile Secției de neonatologie au fost mari, având în vedere că, în administrarea conducerii spitalului, mai sunt alte 40 de secții.
"Nu am mai primit nimic și este greu să supraviețuim fără buget. [...] Aș propune ca terapia intensivă neonatală să fie măcar un apendice al terapiei intensive de adulți, să nu mai fim lasați pe dinafară", a spus Dr. Sorana Iftimia.
Spitalul Clinic Județean de Urgență Sibiu
În secţiile Neonatologie, Prematuri şi Terapie Intensivă Copii primesc îngrijire, anual, aproximativ 2.600 de copii, dintre care 20% sunt nou-născuți prematuri, mulți având nevoie de tratamente costisitoare în secția de terapie intensivă neonatală. Banii alocați de Ministerul Sănătaţii în cadrul Programului național de sănătate nu acoperă nici măcar un sfert din bugetul cerut prin notele de fundamentare ale unității medicale.
„Atunci când secţiile Neonatologie, Prematuri şi Terapie Intensivă Copii au rămas fără consumabile şi alte materiale necesare, spitalul le-a finanţat cu suma necesară", a spus Dr. Vasile Spinean, managerul Spitalului Clinic Județean de Urgență Sibiu.
MORTALITATEA INFANTILĂ ÎN ROMÂNIA, LA COTE ALARMANTE
Eforturile din ultimele două decenii ale Guvernului și ale cadrelor medicale în asigurarea supraviețuirii nou-născuților, cei mai vulnerabili dintre cetățenii României, sunt salutare și totodată firești, fiind expresia unei atitudini umane responsabile și civilizate. Dotarea cu echipamente moderne a maternităților, asigurarea unui buget adecvat și a unui personal corespunzător conduc neîndoielnic la diminuarea semnificativă a ratei mortalității infantile, așa cum s-a înregistrat, în ultimele două decenii, în România, de la 24 de decese la mia de nașteri în 1994, la 9 în 2012. În ciuda acestei evoluții, mortalitatea infantilă rămâne un capitol sumbru pentru România, plasând țara noastră, după 7 ani de integrare europeană, încă pe primul loc în Uniunea Europeană, cu o rată a mortalităţii infantile mai mult decât dublă (9‰) față de media de 4‰ (vezi Graficul 2). Conform analizelor Salvați Copiii, o treime din aceste decese ar putea fi prevenite prin dotarea maternităţilor şi secţiilor de nou-născuţi cu echipamente medicale performante și prin dezvoltarea de programe suport pentru gravide, mame şi copii.
