"Vom reuşi, probabil la finele lunii aprilie, să ne apropiem de aprobarea finală şi atunci putem vorbi despre strategia de implementare la modul adevărat, fără ca ea să poată fi modificată de nimeni, pentru că în structura aceea de proiecte şi în structura aceea de priorităţi şi Comisia ne va finanţa şi instituţiile financiare internaţionale şi bugetul statului. Cred că la finele lunii următoare vom avea un document care, chiar dacă pică vreun guvern sau pleacă un ministru etc., el nu va mai fi modificat pentru că se duc înainte în structura respectivă. Cred că noi, doamna comisar, vom reuşi să parcurgem şi acest calendar şi foaia de parcurs pentru aprobarea Master Planului, structura lui este rezonabilă şi acest lucru va permite ca România să fie un mare şantier începând din acest an pe toate tipurile de transport", a spus Rus.
Ministrul Transporturilor a precizat că a fost elaborată lista de proiecte pe toate domeniile de transport, respectiv rutier, naval, feroviar, naval, aerian, cuprinse în Master Planul General de Transport, dar şi pe centre modale.
Ioan Rus crede că au fost respectate întocmai criteriile impuse de Comisia Europeană pentru elaborarea unui astfel de document, ţinându-se cont de criteriile economice, de cele de mediu şi de cele sociale.
"Am avansat Master Planul de Transport pe toate tipurile de transport - rutier, naval, feroviar, naval, aerian şi pe centre modale. A fost elaborată lista de proiecte pe fiecare din aceste domenii de transport. Credem noi că au fost respectate întocmai criteriile impuse de CE pentru elaborarea unui astfel de document. Am ţinut cont şi de criterii economice şi de criterii de mediu şi criterii sociale, astfel încât să generăm un document care să răspundă nevoilor de dezvoltare economică a României, infrastructura de transport fiind unul dintre suporţii pe care se poate realiza această dezvoltare", a afirmat Ioan Rus.
Potrivit acestuia, proiectele vor fi finanţate în proporţie de 25% cu bani europeni, 15% va fi cofinanţare de la bugetul de stat, iar diferenţa va fi asigurată din credite BEI şi BERD. În plus, a fost aprobată în Guvern o contribuţie suplimentară de şapte miliarde de euro de la bugetul statului, atât cât a permis spaţiul fiscal.
