Ministrul Educației: Rezultatele de la BACALAUREAT, "un eșec al școlii, nu al elevilor"

În opinia ministrului Educației, una dintre problemele grave ale sistemului este lipsa de încredere pe care atât elevii, cât și părinții acestora, o manifestă față de școală. Pe de altă parte, Mircea Dumitru a subliniat că soluția nu este neapărat modificarea repetată a Legii Educației, iar că scopul său pe durata mandatului este mai degrabă "curățarea terenului" și "găsirea unei logici".

"De mai mulți ani luptăm pentru recredibilizarea sistemului de doctorate în România, nu vreau să-mi arog un merit special în această chestiune pentru că e un grup de colegi de la Universitatea din București, acum și la Ministerul Educației, care suntem convinși de faptul că numai dacă vom păstra această rectitudine morală și dacă vom crede cu putere în aceste valori, școala va putea fi recredibilizată. Pentru că de mulți ani, școala românească se află într-o grea suferință și credem că în momentul de față într-adevăr putem face gesturi esențiale pentru a relansa încrederea oamenilor în școală. Fără educație, fără școală, fără cultură, șansa unei națiuni nu este foarte mare în istorie. Am avut multe încercări parțial reușite, parțial eșuate, dar cred că eșecul a fost mai puternic decât reușita, de a reforma învățământul de foarte multe ori. De fapt, cred că toate aceste modificări ale legii sunt un simptom pentru dorința celor care au făcut modificarea de a își aroga acest statut de ctitori sau mari reformatori ai școlii. Școala e un sistem complex, care nu suportă astfel de mișcări bruște și nu se dezvoltă într-o modalitate spasmodică. E nevoie de o mișcare pe termen mai lung, de o respirație mai aplă. Trebuie ca aceste lucruri să se așeze, are o anumită inerție acest sistem, nu trebuie bruscat o dată la un an sau o dată la doi ani", a explicat ministrul.

"Eu nu vin cu mesajul unui reformator, cu atât mai mult cu cât timpul pe care îl am la dispoziție, mandatul pe care îl am în fotoliul de ministru al Educației, este un mandat care a început în luna iunie și care se va încheia atunci când vom avea un nou guvern politic în urma alegerilor care sunt deja fixate pentru decembrie. Nu poți să-ți propui, dacă ești un om rațional, ca în această perioadă scurtă de timp să aduci un alt element de reformă adâncă. Ceea ce ne popunem e să curățim acolo unde se poate terenul și să găsim o anumită logică, o anumită transparență, o anumită predictibilitate care să insufle încredere tuturor actorilor prezenți la viața școlii. Iar pentru asta am în vedere elevii, profesorii, părinții - foarte importanți în această ecuație - și dacă mergem la nivelul învățământului superior, studenții și toată structura academică. Părinții nu sunt vinovați că nu au încredere în instituție. Cred că sunt multe cauze adânci, profunde ale acestei neîncrederi, multe motive care au alimentat această neîncredere a societății în general față de școală și am putea să clasificăm aceste cauze: pornind de la faptul că manualele nu au o calitate deosebită, apoi în multe școli condițiile de învățat nu sunt propice, felul în care sunt normele didactice alcătuite și felul în care sunt acoperite cu profesorii, unii mai bine pregătiți, alții mai puțin; deci, există o mare variabilitate, ceea ce arată că, de fapt, sistemul nu este foarte omogen. Sigur că și experiențele particulare ale părinților, atitudinea uneori de respingere sau mai puțin prietenoasă a școlii față de elevi sau părinți, toate acestea contribuie. Dar nu cred că e bine să prezentăm totul doar în aceste nuanțe sumbre, în aceste tușe foarte îngroșate, pentru că ar fi nedrept pentru acele școli care produc excelență. Pentru că avem astfel de școli în toate județelă țării, iar acolo sunt oameni care lucrează. Și nu este bine pentru moralul acestor oameni să insistăm numai asupra spectelor negative, chiar dacă trebuie să fim lucizi și onești atunci când facem această caracterizare", a adăugat el.

Ministrul Educației: Rezultatele de la BAC, "un eșec al școlii, nu al elevilor"

În contextul prezentat mai sus, și rata abandonului școlar este ridicată în țara noastră, a mai atras atenția ministrul Educației. Astfel, dacă în prezent aceasta se află la aproximativ 18%, până în anul 2020 ținta este scăderea sa până la 12%.

"Abandonul școlar este foarte ridicat, în momentul de față se ridică  la 17-18%. Asta înseamnă că acest segment important al populației tinere nu percepe viitorul său, viața, cariera viitoare în legătură cu pregătirea școlară. Școala nu reprezintă pentru ei un motor puternic, care să le dea energie, care să le insufle încredere și care să îi convingă că numai pregătindu-se serios vor putea să aibă o meserie, o viață decentă", a arătat Mircea Dumitru.

De asemenea, ministrul a făcut o serie de precizări și în ceea ce privește rezultatele de examenul de Bacalaureat, precum modul de acordare a notelor după depunerea contestațiilor.

"Am renunțat la regula care impunea ca la recorectarea lucrării la o contestație să se poată acorda punctajul numai dacă există cel puțin 50 de sutimi în plus față de nota acordată inițial. Am socotit că nu este drept acest lucru, ci trebuie acordat punctajul meritat de elev, chiar dacă e vorba de 10 sutimi, de 20 sutimi; atâta timp cât această notă contează mai departe pentru alte evaluări sau examene cred că e foarte normal că acorzi acea notă pentru că persoana respectivă a meritat acea notă", a spus el, adăugând că rezultatele de la Bacaluareat sunt "un eșec al școlii, nu al elevilor".