Criza gazelor pune pe jar autorităţile române. Ministrul Economiei, Adriean Videanu, a convocat o şedinţă cu toţi responsabilii din domeniu. Se caută o soluţie pentru ca ţara noastră să nu fie afectată de conflictul reizbucnit între Rusia şi Ucraina, după ce presiunea gazelor a scăzut în România cu 30 la sută.
Războiul gazelor dintre Ucraina şi Rusia a lovit România şi ţările
vecine. Livrările de gaze naturale pentru România au scăzut brusc cu
30-40%, ca urmare a disputei pe care o au Rusia şi Ucraina, a declarat directorul Transgaz, Ioan Rusu. Această situaţie ar
putea dura până la 4 ianuarie, a mai susţinut Rusu.
România, Polonia şi Ungaria au reclamat scăderi ale
livrărilor de gaz cu până la 30%. Vina este pasată între cele două
tabere, iar Gazprom anunţă că s-ar putea lipsi de serviciile Ucrainei
în distribuţia de gaz către Europa.
Totul a pornit de la datoriile acumulate de Ucraina în ultimele două
luni şi de la negcocierile privind preţul combustibilului. Aşa cum a
promis, Rusia a sistat livrările către Ucraina în prima zi a anului
2009. Atât Moscova cât şi Kievul dăduseră asigurări că livrarea de gaz
către europeni nu va fi afectată. Dar situaţia a scăpat de sub control.
Polonia a anunţat aseară că primeşte cu 6 procente mai puţin gaz.
Ungaria, aflată în aceeaşi situaţie, a precizat că populaţia nu va avea
de suferit.
Gazprom nu mai poate depinde de Ucraina pentru tranzitarea gazul către Europa şi caută rute alternative, a declarat vineri, pentru BBC, vicepreşedintele companiei ruse, Aleksandr Medvedev, citat de AFP.
"Considerăm că este necesar să dezvoltăm, cât mai curând posibil, rute alternative şi sperăm că Europa va lua toate măsurile necesare pentru a susţine realizarea acestui proiect", a declarat Aleksandr Medvedev.
Aflată la conducerea Uniunii Europene de doar 3 trei zile,
Cehia a anunţat pentru luni o reuniune de criză a ambasadorilor UE la
Bruxelles. Între timp, o delegaţie ucraineană a început un turneu prin
marile capitale occidentale în încercarea de a soluţiona conflictul cu
Gazprom.
Şi Moscova ar putea trimite europenilor o delegaţie de experţi
care să explice şi punctul de vedere al Rusiei.
Momentan, negocierile
dintre cele două ţări sunt la stadiul de acuzaţii reciproce. Societatea
ucraineană Naftogaz afirmă că vina aparţine companiei Gazprom care nu a
livrat suficient gaz pentru ca acesta să poată fi transportat spre
Europa. De cealaltă parte, gigantul rus susţine că Ucraina sustrage din
gazul pentru export.
Uniunea Europeană, care până acum a preferat să nu
se amestece în relaţiile ruso-ucrainene, ar putea interveni pentru că
membrii săi sunt direct afectaţi. Relaţii încordate cu Ucraina ar putea
determina Gazprom ca, pe viitor, să renunţe de tot la serviciile
Kievului. Au fost elaborate deja mai multe rute ocolitoare prin Marea
Baltică şi Marea Neagră, dar proiectele sunt încă departe de
finalizare.
