Ministerul Justiţiei face această precizare după ce, pe 9 octombrie, surse din
cadrul instituţiei au declarat că actuala variantă a
Legii pensiilor, depusă în Parlament, nu are nicio şansă să treacă de
Curtea Constituţională, din cauza actualelor prevederi şi deciziilor
anterioare ale CCR privind pensiile speciale.
"Nu există nicio şansă ca Legea pensiilor să treacă de Curtea
Constituţională. Magistraţii pensionari vor să se asocieze deja într-un
sindicat pentru a contesta la Curtea Constituţională noua lege a
pensiilor. Vă daţi seama că legea va genera din start 200.000 de cauze.
Legea nu are şanse să se aplice în actuala variantă, pentru că încalcă
atât Decizia 20/2000 a Curţii Constituţionale în ce priveşte Legea
19/2000, cât şi deciziile luate de CEDO, care prevăd că un drept
câştigat nu mai poate fi luat. Experţii ministerului Justiţiei nu au
fost consultaţi înainte de a se decide asumarea răspunderii Guvernului
în Parlament", au afirmat angajaţii Ministerului Justiţiei, care nu au
vrut să le fie făcut public numele.
Potrivit acestora, existau alte două variante prin care ar fi putut fi
atacate pensiile speciale, una fiind impozitarea suplimentară a
pensiilor foarte mari, iar cea de-a doua îngheţarea pensiilor în plată.
"Putea fi impozitată diferenţa dintre pensia calculată pe baza
contribuţiilor şi cât încasau lunar de la bugetul de stat cu până la
90-95% sau puteau fi îngheţate pensiile mari pe termen nelimitat.
Ultima soluţie este de fapt singura variantă constituţională şi există
şi o prevedere în legea pensiilor speciale, prin care se stabileşte că
pensiile se actualizează cu salariile în plată", au explicat oficialii
din Justiţie.
Premierul Emil Boc a declarat, pe 9 octombrie, după discuţiile pe care le-a
avut la Ministerul Muncii cu sindicatele şi ministrul interimar al
Muncii, Gheorghe Pogea, că "noutatea majoră" a proiectului (legii
pensiilor, n.r.) o constituie faptul că se recalculează acele pensii
care astăzi nu au la bază principiul contributivităţii şi aici mă refer
la pensii de lux, care vor fi recalculate".
"Anul acesta, de exemplu, luăm 1,5 miliarde euro de la bugetul de stat
şi îi trecem la bugetul de pensii ca să putem să plătim pensiile, iar
această sumă va creşte în continuare în anii următori dacă nu se
realizează o reformă a sistemului de pensii. Adică să putem plăti
pensiile românilor din ceea ce se adună la pensii. Deci este
obligatoriu să putem face acest lucru", a precizat Boc.
El a adăugat că "instituirea principiului cotributivităţii este, de fapt, cheia acestei legi".
"Fiecare contribuie la sistemul de pensii şi primeşte o pensie mai mare
sau mai mică, în funcţie de contribuţia pe care a adus-o la bugetul de
pensii. Am eliminat salariile bugetarilor de lux şi am rezolvat
problema bugetarilor de lux pe de o parte atunci când am desfiinţat
salariile de 30.000 euro ale şefilor de agenţii, iar odată cu legea
salarizării unitare am pus capăt acestei practici a bugetarilor de lux
stabilind o ierarhie de la 1 la 12", a mai spus Boc.
Nici Consiliului Superior al Magistraturii nu i s-a cerut să avizeze
proiectul Legii pensiilor, pentru care Guvernul îşi va asuma
răspunderea, au declarat pentru NewsIn oficiali ai Consiliului, deşi
noua lege ar reevalua şi vârstele standard de pensionare pentru
persoanele care vor fi integrate în sistemul de pensii din magistratură.
Potrivit Legii 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii,
"Plenul Consiliului Superior al Magistraturii avizează proiectele de
acte normative ce privesc activitatea autorităţii judecătoreşti".
Ministerul Justiţiei a spus că proiectul Legii pensiilor a fost semnat şi asumat de minister
