Ministerul Justiţiei a anunţat, miercuri, că va continua să susţină în Guvern soluţii de ameliorare a grilei pentru sistemul judiciar, sub rezerva sustenabilităţii bugetare, şi că întreruperea activităţii de judecată este nelegală, transmiţându-le magistraţilor că vremea mineriadelor a trecut.
Ministerul
Justiţiei a făcut, miercuri, printr-un comunicat, precizări în legătură cu
proiectul legii salarizării şi despre întreruperea activităţii
instanţelor.
Astfel,
MJ îşi face publică poziţia referitor la întâlnirea de marţi, de la
sediul Guvernului, pe marginea proiectului de lege a salarizării în
sectorul bugetar, întâlnire care a avut loc între miniştrii Finanţelor,
Muncii şi Justiţiei, pe de o parte, şi membri ai Consiliului Superior
al Magistraturii (CSM), Asociaţiei Magistraţilor din România (AMR),
Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România (UNJR), ai Federaţiei
Projust şi preşedintele Cartel Alfa, pe de altă parte. Ministerul
susţine că reprezentanţii Guvernului au arătat faptul că, la redactarea
proiectului de lege, s-au avut în vedere principiile care stau la baza
proiectului legii, printre care şi cel al sustenabilităţii bugetare şi
al “îngheţării” salariilor, plasarea puterii judiciare pe aceeaşi
poziţie cu celelalte două puteri, ţinând însă cont de lanţul de funcţii
din sistemul judiciar, imposibilitatea tehnică a plasării tuturor
funcţiilor din sistemul judiciar la nivelul funcţiilor de senator şi
deputat şi păstrarea salariilor magistraţilor, ale personalului
auxiliar şi ale personalului din probaţiune la nivelul existent la data
adoptării legii.
MJ
susţine că reprezentanţii magistraţilor au solicitat, în esenţă,
menţinerea drepturilor câştigate şi ridicarea coeficienţilor de
salarizare. Reprezentanţii personalului auxiliar au solicitat
diferenţierea în grila de salarizare a grefierilor cu studii medii şi a
celor cu studii superioare şi respectiv plasarea acestora din urmă
corespunzător funcţiilor cu studii superioare, precizează MJ, potrivit
căruia reprezentantul personalului din probaţiune a cerut evaluarea
îmbunătăţirii plasării personalului din probaţiune, având în vedere
calificarea acestuia, a studiilor superioare şi a extinderii
substanţiale a sarcinilor şi competenţelor personalului din probaţiune
din perspectiva viitoarelor coduri. De asemenea, reprezentanţii
salariaţilor din Administraţia Naţională a Penitenciarelor ar
fi solicitat corectarea unui coeficient de salarizare pentru agentul cu
studii superioare, la nivelul celui stabilit pentru gradul
corespunzător din armată, corectură acceptată verbal de reprezentanţii
Ministerului Muncii Familiei şi Protecţiei Sociale.
După
încheierea dezbaterilor, în cursul serii, ministrul Justiţiei i-a
prezentat lui Emil Boc un raport asupra situaţiei şi propria evaluare
privind solicitările formulate de partenerii sociali.
Miercuri,
precizează comunicatul, la ora 10.00, premierul a condus o şedinţă de
lucru cu miniştrii Finanţelor, Muncii şi Justiţiei, pe marginea
propunerilor formulate de partenerii sociali cu privire la proiectul
legii salarizării. În cadrul întâlnirii, la propunerea miniştrilor,
premierul a cerut o evaluare a impactului bugetar al propunerilor
reprezentanţilor magistraţilor, din perspectiva principiului
sustenabilităţii bugetare. Ca urmare, Emil Boc le-a cerut miniştrilor
să formeze un grup de lucru interministerial pentru a evalua şi găsi
soluţii pentru respectarea principiului păstrării salariilor în plată,
în accepţiunea noţiunii de „salariu” formulată de reprezentanţii
magistraţilor.
În
ceea ce priveşte protestele magistraţilor, Ministerul Justiţiei şi
Libertăţilor Cetăţeneşti se pronunţă pentru reluarea activităţii de
judecată. Astfel, susţine MJ, întreruperea activităţii de judecată
încalcă legea şi statutul magistraţilor.
Forma
radicală şi nelegală a protestului, constând în întreruperea
activităţii de judecată, este disproporţionată în raport cu motivaţiile
care s-au succedat în susţinerea acestui protest, arată MJ, precizând
că sunt aduse grave prejudicii cetăţenilor şi persoanelor juridice,
bunului mers al societăţii şi economiei, dreptului la practicarea unor
profesii liberale care contribuie la funcţionarea angrenajului general
al Justiţiei, păcii sociale şi, în acelaşi timp, prestigiului
judecătorilor şi procurorilor.
"Dobândirea
unui statut salarial pe măsura importanţei şi complexităţii muncii nu
se poate face cu forţa şi prin şantaj instituţional. Vremea
mineriadelor a trecut", susţine MJ.
MJ
arată că Guvernul are toată flexibilitatea pentru a găsi resursele
necesare unei bune salarizări a magistraţilor, personalului auxiliar, a
personalului de probaţiune şi din penitenciare, dar rezultatul pozitiv
în acest demers nu va fi rezultatul presiunilor, ci al discuţiilor
instituţionale.
În
finalul comunicatul, ministerul precizează că aşteaptă ca CSM să îşi
asume o poziţie clară în tot acest context. MJ a adresat o scrisoare
preşedintelui CSM, Virgil Andreieş, prin care solicită convocarea de
urgenţă a unei şedinţe de plen în care să se clarifice poziţia CSM faţă
de forma protestului. Această solicitare a mai fost respinsă o dată de
plenul CSM în luna iulie, dar MJ consideră că afectarea intereselor şi
drepturilor terţilor de întrerupere a activităţii de judecată impune
rediscutarea propunerii.