Femeia este vizitată şi de turişti din toate colţurile lumii, care au auzit cum bătrânica, plină de viaţă la cei 70 de ani ai săi, stă pe laviţă şi lucrează cât e ziua de lungă. Bătrânica a moştenit războiul de ţesut de la mama ei.
Tanti Mărioara îşi aminteşte cu drag de copilărie. Era o fetişcană când
a învăţat să ţeasă. Pe-atunci, dacă nu ştiai, erai de râsul satului. Nu
era casă în Şicula fără un război de ţesut. Ştergare, cămăşi, costume
populare, pleduri, toate le lucrau femeile. Din mâna femeii ies minuni. Pânza de in se arată rând cu rând, sub
mâinile pricepute ale bătrânei.
Păpuşile făcute de tanti Marioara sunt renumite. Turiştii care vin la Şicula nu pleacă fără să cumpere una.
Dacă toată iarna îşi face de lucru la război, vara, tanti Mărioara iese
pe laviţă în faţa casei, se strânge cu vecinele şi toarce sau drugeşte. "Iaca drugam lâna, asta nu se toarce ca şi cânepa, asta se zice drugat, să facem un leped din lână", explică tanti Mărioara.
Tanti Mărioara încearcă să dea mai departe ce a învăţat de la mama ei.
Cu amărăciune spune însă că nu-i prea merge cu fetele din sat, care au
în vremurile noastre alte ocupaţii.
Strategy & Technology PUBLYO
Marketing & Sales Q2M