Discuţiile au început în urmă cu aproape jumătate de an. Iniţiativa Guvernului a fost de fapt una dintre condiţiile impuse de Fondul Monetar Internaţional. După primele negocieri, lucrurile păreau să meargă foarte bine. Sindicaliştii şi guvernanţii au stabilit principiile legii.
Cele mai importante: cel mai mic salariu va fi 600 de lei, salariul minim pe economie, iar raportul între minim şi maxim va fi de 1 la 15. În vârful piramidei salariale stau: preşedintele statului, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cel al Curţii Constituţionale şi preşedinţii celor două camere parlamentare.
O altă schimbare se referă la veniturile bugetarilor: salariul de bază va reprezenta 80% din venit, iar restul va fi format din sporuri. Toate bune şi frumoase până când a venit vorba despre salariile bugetarilor şi locul lor în grilă. Pentru că o parte dintre ministere au întârziat cu propunerile privind grila proprie, proiectul legii nu a fost finalizat la 30 iunie, aşa cum a solicitat chiar premierul Emil Boc.
Apariţia legii a fost întârziată şi de faptul că multe dintre ministere au făcut propuneri de salarii care nu puteau fi susţinute de bugetul statului. Acesta a fost şi motivul pentru care Ministerul Muncii a redus cu 40% aceste salarii. Noile variante au ajuns pe masa ministerului de finanţe, ajustate din nou.
Una peste alta, însă premierul a dat un nou termen de finalizare a proiectului: 14 august.
Strategy & Technology PUBLYO
Marketing & Sales Q2M