Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al Guvernului, a precizat ca impactul bugetar ar putea fi de circa 500 de milioane de lei in 2016, in conditiile in care majorarile se vor aplica de la 1 august. Pentru 2017 a fost calculat un impact bugetar de 1,5 miliarde lei net (2,3 miliarde lei brut). Suciu a mai afirmat ca Ordonanta de Urgenta este necesara avand in vedere ca marea problema a sectorului bugetar sunt disfunctionalitatile pe diverse grile de salarizare.
"Avem 24 de clase salariale care s-au suprapus. Prin Ordonanta de Urgenta depasim acest handicap si aceasta problema", a spus purtatorul de cuvant al Guvernului.
Suciu: Cea mai mare majorare, pentru asistenţii sociali
Potrivit acestuia, difunctionalitatile apar mai ales la nivelul salariilor mici. De aceea, modificarile vor fi facute "undeva pe la jumatatea claselor de salarizare". De asemenea, vor fi eliminate situatiile in care pentru munca egala se aplica salarizari diferite.
Potrivit purtătorului de cuvânt al Guvernului, majorarea cea mai semnificativă este în cazul asistenţilor sociali - până la 20%, în vreme ce în cazul altor categorii este vorba de sume modice (1%). ''Majorările sunt până la 20%, de exemplu, la asistenţi sociali. Sigur, în alte categorii sunt mult mai reduse, sunt mai degrabă modice, intrăm pe 1%, dar avem aceste majorări pe toate clasele salariale. Pe medie vorbim de o creştere salarială, pe fondul de salarii, undeva la 5%.
Ordonanţa vine după o creştere salarială pe tot sectorul public de 10% şi să nu uităm că de la 1 mai vorbim de un nou salariu minim pe economie. Actualizarea datelor se bazează pe salariul minim de 1250 de lei, care intră în vigoare de la 1 mai. Deci toate datele de majorare pe care le anunţăm se raportează la salariul minim de 1250, nu la cel existent în plată astăzi, în luna aprilie'', a precizat Suciu.
Actul normativ va intra în dezbatere publică la începutul săptămânii, după consultări ale ministrului Muncii cu sindicatele.
''Ordonanţa va fi publică undeva la începutul săptămânii. Până atunci mai au loc câteva discuţii cu sindicatele. Este o ordonanţă care prevede modificări salariale, evident creşteri salariale, pe baza unor principii pe care ni le-am asumat'', a anunţat Suciu. El a explicat motivele pentru care Guvernul a decis să facă aceste majorări. ''Persoane angajate la un anumit moment, îndeplinind anumite funcţii comune cu alte persoane, beneficiau de salarizări diferite. Acest lucru crea o mare disfuncţionalitate şi o problem de legalitate în sistem, deoarece avem o serie de procese în instanţă pentru clarificarea acestor lucruri'', a detaliat Suciu, arătând că s-a eliminat şi egalizarea salariilor cu vechime diferită. ''Pentru acest an impactul va fi undeva la 500 de milioane de lei, iar pentru 2017 va fi 2,3 miliarde de lei brut, adică 1,5 miliarde lei net'', a mai spus Suciu.
''Se aplică de la 1 august, prima plată se va face pe 1 septembrie'', a mai menţionat purtătorul de cuvânt al Guvernului. Suciu: O bună parte din banii necesari pentru majorări vor veni din dividendele companiilor de stat Purtătorul de cuvânt al Executivului, Dan Suciu, a anunţat că "o bună parte" din fondurile necesare la rectificarea bugetară pentru acoperirea cheltuielilor rezultate în urma majorărilor salariale vor veni din dividendele obţinute de companiile de stat.
De unde vor fi luaţi banii pentru salarii
La finalul şedinţei în care premierul a anunţat creşterea salariilor pentru mai mult de jumătate dintre bugetari, jurnaliştii l-au întrebat pe purtătorul de cuvânt al Guvernului de unde vor fi luaţi banii având în vedere că impactul bugetar este de aproximativ 500 de milioane de lei în 2016. "Am găsit o soluţie (...), dividendele de la companiile de stat pe care le încasăm anul acesta sunt mai mari decât le-am anticipat şi vom vrea să avem dividende şi mai consistente pentru că putem obţine acest lucru imediat în perioada următoare. Deci, bună parte din suma pe care o asigurăm pe această majorare care vine din rectificare vine din dividendele pe care le vom solicita companiilor de stat", a spus Suciu.
Ce spunea Cioloş
Dacian Cioloș a mai spus că ordonanța se va aplica din a doua jumătate a acestui an și a motivat-o prin nevoia de a corecta anumite lucruri "imorale sau chiar ilegale" din salarizarea bugetarilor.
Cioloș a mai anunțat că Executivul va pune în dezbatere publică și un proiect de lege privind salarizarea unitară a bugetarilor, împreună cu un proiect de lege privind reforma administrativă.
Potrivit premierului, miercuri are loc o primă discuție pe marginea proiecutului de Ordonanță de Urgență, urmând să fie adoptat în ședința de săptămâna viitoare, dupa discuții cu partenerii sociali, potrivit Hotnews.ro.
"Astăzi vom avea o primă discutie pe acest proiect de ordonanță, cu obiectivul de a-l adopta săptămâna viitoare, după discuțiile cu partenerii sociali, în așa fel încât să fie aplicabil din a doua jumătate a acestui an", a spus Cioloș.
Premierul consideră că Ordonanța de Urgență este necesară în vederea unei corectări imediate a disfuncționalităților legate de salarizarea bugetarilor. "Astazi o sa avem o prima discutie pe un proiect de OUG pe care ni-l putem asuma noi, ca Guvern, si care vine cu ideea unei corectari imediate a disfunctionalitatilor care au venit pe fondul cresterii salariului minim si a comprimarii claselor salariale in jumatate inferioara a grilei de salarizare", a precizat Ciolos.
Executivul are în şedinţa de miercuri o primă discuţie asupra proiectului de lege privind salarizarea bugetarilor, după cum anunţa la începutul acestei săptămâni premierul Dacian Cioloş, el explicând că se află în lucru două variante, anunţă Agerpres.
Potrivit unui comunicat al Guvernului , pe agenda şedinţei săptămânale de Guvern se mai află un proiect de hotărâre privind relocarea refugiaţilor în România, dar şi o ordonanţă referitoare la stabilirea unor măsuri de reorganizare la nivelul administraţiei publice centrale.
Referitor la legea salarizării, premierul Cioloş a declarat: "Avem o dată soluţia aceasta a mobilizării resurselor bugetare până în 2020, limitate aşa cum sunt, şi să vedem ce putem face cu ele şi să gândim o lege pe patru ani pornind de la un nivel de salariu minim şi de acolo în sus să vedem ce şi unde putem reechilibra lucrurile sau o altă abordare la care ne gândim la fel foarte serios. În măsura în care considerăm că nu putem pune pe masă un proiect de lege al salarizării bugetare realist multianual, cu şanse de aplicare, să vedem ce putem face în anul care vine cu resursele pe care ştim că le putem mobiliza prin proiectul de buget pe care îl vom propune şi să venim cel puţin cu această primă fază a reechilibrării, urmând să gândească viitorul Guvern, viitorul Parlament, în funcţie de ce îşi asumă şi din punct de vedere al politicii bugetare, o continuare a acestei abordări", preciza prim-ministrul.
De asemenea, Executivul ar putea decide noi revocări şi numiri la nivelul prefecţilor şi subprefecţilor.
Confederaţia Naţională Sindicală 'Cartel Alfa' solicită marţi guvernanţilor, într-o scrisoare publică, finalizarea discuţiilor cu partenerii sociali referitoare la mecanismul creşterii salariului minim pe economie, salarizarea bugetarilor şi legislaţia privind negocierea contractelor colective de muncă, în vederea evitării unor acţiuni de protest.
"Vă solicităm în numele celor care vor să trăiască decent din munca lor şi nu ca asistaţi social, să depuneţi efortul de a reveni asupra unei gândiri ce nu asigură viitorul acestei ţări, a celor care au hotărât să trăiască aici, dar la un nivel european. Vă solicităm să definitivaţi discuţiile cu partenerii sociali pentru a rezolva problemele legate de:mecanismul creşterii salariului minim pe economie, salarizarea bugetarilor, legislaţia care se referă la negocierea contractelor colective de muncă, activarea dialogului social la un nivel demn de un stat european", se arată într-o scrisoare deschisă adresată premierului şi membrilor Guvernului României.
