Legea FALIMENTULUI PERSONAL. „Legislaţia privind insolvenţa persoanelor fizice este o necesitate. Cred că, în condiţiile în care există o astfel de legislaţie în toate ţările UE, va exista şi în România, probabil în viitorul apropiat. Dar, trebuie să avem grijă ca noua legislaţie să nu poată să fie exploatată în aceeaşi măsură ca legislaţia privind persoanele juridice. Să ne asigurăm că prin legislaţie vor avea parte de protecţie cei care nu pot într-adevăr să plătească", spune Oprescu, citat de zf.ro.
În scrisorile de intenţie transmise în ultimii ani către FMI, autorităţile s-au angajat să NU promoveze Legea FALIMENTULUI PERSONAL.
Bancherii s-au opus la tentativele anterioare de reglementare a falimentului personal, exprimându-şi îngrijorări legate de o posibilă creştere a indisciplinei în rândul debitorilor, respectiv de creşterea tentativelor de fraudă.
În condiţiile în care nu există o legislaţie privind insolvenţa persoanelor fizice, românii nu beneficiază de nicio formă de protecţie în faţa creditorilor odată ce ajung în situaţia de a nu-şi mai putea onora obligaţiile financiare.
Clienţii nu au opţiunea de restructurare a datoriilor printr-o procedură de faliment supravegheată judiciar, cu protecţie faţă de bănci.
Nivelul redus de recuperare a datoriilor de la companiile intrate în insolvenţă influenţează politica ulterioară a băncilor în ceea ce priveşte creditarea firmelor, a explicat Oprescu.
Aproape 90% din companiile ajunse în insolvenţă sunt în faliment, iar sumele recuperate nu reprezintă mai mult de 2-2,5% din totalul masei credale.
