Toate studiile științifice publicate pe această temă între 1980 și 2014 au fost examinate de o echipă de cercetători americani care le-a reținut pe cele mai pertinente, acestea vizând în total peste 3 milioane de oameni de pe tot globul. Singurătatea și izolarea socială, stabilite obiectiv sau auto-declarate (sentiment subiectiv) au fost analizate pentru a determina impactul lor asupra mortalității premature, scrie passionsante.be, potrivit Agerpres.
S-a constatat un risc cu 30% mai mare, indiferent de sex sau perioada de observație. Impactul este determinat de starea inițială de sănătate și de vârstă, izolarea afectând în mod mai pronunțat, în termeni de moarte prematură, persoanele sub 65 de ani.
Autorii studiului arată că "în mod global, influența singurătății, obiective sau subiective, asupra mortalității premature este comparabilă cu factorii cunoscuți de deces prematur" (fumat, sedentarism, obezitate).
S-au observat efecte fizice (îndeosebi cardiovasculare) și psihologice (stres, anxietate, depresie), iar situațiile de izolare necesită sprijin din partea apropiaților, dar și ale colectivității pentru a-i face pe oameni să nu mai fie singuri.
