La 60 de ani de la fondarea regimului comunist, China îşi sărbătoreşte cu fast puterea

Partidul Comunist, aflat la putere din 1949, deşi China este în prezent mai puţin "roşie", va profita de această aniversare simbolică pentru a lăuda realizările acestei ţări imense şi pentru a da asigurări privind coeziunea sa, pe fondul intensificării tensiunilor sociale şi etnice.

Astfel, festivităţile vor scoate la lumină drumul parcurs de acest stat, izolat în 1949, când Mao Zedong proclama, în 1 octombrie, Republica Populară a Chinei, devenită o mare putere economică, diplomatică şi militară 30 de ani mai târziu, când Deng Xiaoping a îmbrăţişat principiile capitalismului. 

De peste un an, Armata Populară de Eliberare (APL), cea mai mare din lume, pregăteşte prima sa defilare din ultimii 10 ani, care va începe în piaţa Tiananmen, în faţa unui portret al lui Mao. APL "îşi păstrează tradiţia glorioasă de simplitate", a dat asigurări generalul Gao Jiangou, dar această paradă costisitoare, la care vor participa şi 150 de avioane, va permite armatei chineze să facă o demonstraţie de forţă.

Vor fi prezentate "52 de tipuri de echipamente militare 100% chineze", dintre care "aproape 90% vor fi arătate pentru prima dată", de exemplu cinci tipuri noi de rachete, inclusiv rachete balistice intercontinentale.

Şi poporul se pregăteşte de mai multe luni pentru această zi, care reprezintă o provocare logistică de neegalat, cu 200.000 de participanţi şi peste 8.000 de vehicule pe şoselele din centrul Beijingului. Circa 100.000 de studenţi, elevi şi muncitori au fost mobilizaţi pentru defilare. 

În jurul pieţei Tiananmen, unde vor sta liderii regimului, 56 de coloane impozante, roşu cu auriu - culorile drapelului chinez - au fost construite pentru a reprezenta minorităţile etnice într-o ţară afectată în 2008 de revoltele din Tibet, iar în iulie de incidentele sângeroase din Xinjiang.

Minorităţile "sunt considerate în prezent o problemă arzătoare" pentru partid, explică Jean-Philippe Béja, de la Centrul francez de Studii privind China Contemporană (CEFC) de la Hong Kong.  

Pentru locuitorii din Beijing, pregătirile au fost sinonime cu perturbări puternice, în condiţiile în care obsesia pentru securitate a regimului a antrenat desfăşurarea mai multor poliţişti decât la Jocurile Olimpice din august 2008. 

În cursul repetiţiilor, centrul metropolei cu 17 milioane de locuitori a fost paralizat, riveranii împiedicaţi să se ducă acasă, somaţi să nu iasă pe balcoane, reţeaua de metrou a fost percheziţionată, iar unele hoteluri şi şcoli au fost închise. 

Înălţarea de zmee şi vânzarea de cuţite au fost interzise. Nici ploaia sau ceaţa nu sunt binevenite: cerul va fi albastru la 1 octombrie, datorită tehnicilor chimice. 

Dar majoritatea locuitorilor din Beijing vor urmări festivităţile la televizor. O televiziune care de mai multe săptămâni şi-a intensificat propaganda, după cum şi industria cinematografică a reunit cele mai mare staruri naţionale într-o superproducţie. 

Nici presa, nici universităţile nu au putut organiza dezbateri privind ultimii 60 de ani şi nici să reevalueze anii Mao. "Este respinsă orice discuţie privind ce a fost Mao, ce au fost aceşti 60 de ani", a explicat Béja. "Nu există o dezbatere: suntem pe punctul de a face China o ţară puternică şi prosperă, iată", a adăugat el.