Propunerea legislativă care vizează suspendarea şi, în ultimă instanţă, eliberarea din funcţie a procurorilor ale căror soluţii de trimitere în judecată sunt infirmate de instanţe nu poate fi acceptată, pentru că nu are fundament juridic şi justificare, a declarat procurorul general, Codruţa Kovesi.
Laura
Codruţa Kovesi a afirmat că ”propunerile se referă doar la procurori,
deşi atât în România, cât şi în celelalte ţări ale Uniunii Europene
legislaţia vizează răspunderea magistratului, nu doar a procurorului,
mai ales pentru că, de-a lungul carierei profesionale un procuror poate
deveni judecător şi invers”. Kovesi a explicat că adoptarea unei
asemenea reglementări ar crea un precedent periculos, ”în sensul
sancţionării judecătorilor cărora, din varii motive, cel mai adesea
neimputabile, le sunt casate ori desfiinţate hotărârile.”
Procurorul
general a adăugat că, potrivit dispoziţiilor din Legea 303/2004 privind
statutul magistraţilor, suspendarea din funcţie a magistratului nu este
stabilită ca o sancţiune, cum se intenţionează în propunerea
legislativă, ci ca o măsură determinată de anumite împrejurări care îl
împiedică pe magistrat să îşi exercite atribuţiile, fie din cauza
punerii în mişcare a acţiunii penale împotriva sa, fie din cauza unei
boli psihice. Astfel, o sancţiune aplicată magistratului trebuie să fie
legată de o vină a acestuia, nu de o decizie luată de instanţă într-un
dosar în care procurorul a dispus trimiterea în judecată, a explicat
Kovesi.
”O
achitare nu presupune întotdeauna culpa procurorului care a întocmit
rechizitoriu. Spre exemplu, achitarea de către instanţa de judecată se
poate dispune atunci când judecătorul apreciază că fapta comisă nu
prezintă gradul de pericol social al unei infracţiuni şi aplică o
sancţiune cu caracter administrativ. În acest caz, este binecunoscut
faptul că aplicarea acestei dispoziţii este o chestiune de pură
apreciere, pe baza unor criterii stabilite de legiuitor”, a precizat
pentru NewsIn procurorul general.
Kovesi
a mai spus că în Legea 303/2004 este reglementată foarte clar situaţia
eliberării din funcţie atât a judecătorilor, cât şi a procurorilor,
pentru incapacitate profesională, fiind prevăzută, în lege, ca abatere
disciplinară „exercitarea funcţiei, inclusiv nerespectarea normelor de
procedură cu rea-credinţă sau din gravă neglijenţă dacă fapta nu
constituie infracţiune, sancţiunea care poate fi aplicată fiind chiar
excluderea din magistratură”, astfel că nu trebuie introduse noi
dispoziţii în acest sens.
De
altfel, procurorul general precizează că este reglementat de către
legiuitor, în prezent, dreptul la repararea pagubei - pentru faza de
urmărire penală - exclusiv în sarcina persoanelor private de libertate
ori cărora li s-a restrâns libertatea în mod nelegal, acţiunea în
regres fiind obligatorie în cazul în care situaţia generatoare de daune
a fost provocată cu rea-credinţă sau din gravă neglijenţă.
Parchetul
General a trimis poziţia sa motivată Ministrului Justiţie şi
Consiliului Superior al Magistraturii, atunci când i s-a cerut părerea
în legătură cu propunerea legislativă iniţiată de preşedintele
Senatului, Mircea Geoană, şi senatorii PSD+PC Dan Voiculescu, Ion Toma
şi Viorel Arcaş
