Klaus Iohannis a aprobat cererile de urmărire penală a foștilor miniștri care sunt implicați în dosarul Rompetro II, anunță Realitatea TV. Săptămâna trecută, procurorul general Augustin Lazăr i-a trimis președintelui Iohannis cererea DIICOT privind declanșarea procedurilor de urmărire penală pentru cei patru foști deminitari. Aceștia sunt acuzați de constituire a unui grup infracțional organizat, abuz în serviciu și complicitate la delapidare.
Pe site-ul Administrației Prezidențiale a fost postat un comunicat în care se menționează că președintele a transmis Ministerului Justiției cererile de urmărire penală pentru Mihai Tănăsescu, Dan Ioan Popescu, Sebastian Vlădescu și Gheorghe Pogea:
"Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a transmis marți, 31 mai a.c., Ministrului Justiției cererea de urmărire penală a domnului Tănăsescu Nicolae Mihai, fost Ministru al Finanțelor Publice în perioada 2000 - 2004; a domnului Popescu Ioan Dan, fost Ministru al Economiei și Comerțului în perioada 2003 - 2004; a domnului Vlădescu Teodor Gheorghe Sebastian, fost Ministru al Finanțelor Publice în perioada 2005 – 2007, respectiv în perioada 2009 – 2010 și a domnului Pogea Gheorghe, fost Ministru al Finanțelor Publice în perioada 2008 – 2009, pentru a se proceda conform legii. Totodată, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a fost înștiințat cu privire la formularea acestor cereri", se arată în comunicat.
Doi miniștri din Cabinetul Năstase și doi din cel al lui Călin Popescu Tăriceanu sunt vizați de procurorii DIICOT în dosarul “Rompetrol II”, pentru favorizarea omului de afaceri Dinu Patriciu. Este vorba despre fostul ministru al Economiei Dan Ioan Popescu și de foștii miniștri de Finanțe Mihai Tănăsescu, Gheorghe Pogea și Sebastian Vlădescu.
Acuzațiile DIICOT
Procurorii DIICOT susțin că sunt date și indicii cu privire la săvârșirea de către cei patru a infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, abuz în serviciu și complicitate la delapidare.
„În cauză există suspiciunea rezonabilă că în perioada septembrie-octombrie 2003, ministrul Finanțelor Publice, Tănăsescu Claudiu Mihai și ministrul economiei și comerțului, Popescu Ioan Dan și-au exercitat cu rea credință atribuțiile de serviciu, în urma unei înțelegeri cu Patriciu Dan Costache, George Philip Stephenson și Nicolcioiu Alexandru, în sensul inițierii și promovării OUG 118/2003 prin care datoriile bugetare restante ale SCRompetrol Rafinare SA la data de 30 septembrie 2003 în cuantum de aproximativ 603.000.000 USD au fost convertite în obligațiuni subscrise de către Ministerul Finanțelor Publice”, arată DIICOT.
Urmare a activității derulate de către cei doi foști miniștri, la data de 24 octombrie 2003, în ședința de guvern a fost adoptată OUG 118/2003, care ar fi fost dată cu nerespectarea dispozițiilor HG 555/2001 și a Legii 24/2000, „nefiind respectate niciuna dintre etapele obligatorii prevăzute în cele două acte normative”.
„În acest sens, de menționat faptul că nota de fundamentare a OUG 118/2003 a fost prezentată pentru avizare Ministerului Justiției la data de 27.10.2003, conținutul acesteia fiind însă diferit de conținutul notei de fundamentare ce a stat la mapa actului normative”, susține DIICOT. Cazul lui Dan Ioan Popescu Totodată, în ceea ce îl privește pe Dan Ioan Popescu, acesta ar fi continuat să sprijine grupul infracțional organizat care ar fi fost inițiat de către Patriciu și după încetarea calității de ministru depunând mărturie în cauza arbitrală a ARB/06/03, pendinte în fața Centrului Internațional de Reglementare a Disputelor Relative la Investiții (ICSID), în favoarea Rompetrol Group, „declarație în care a făcut afirmații neadevărat”.
De ce sunt acuzați Vlădescu și Pogea
Procurorii susțin că Sebastian Vlădescu, ministrul Finanțelor Publice în perioadele 22.08.2005 - 5.04.2007 ; 23.12.2009 – 3.10.2010 precum și Pogea Gheorghe, ministrul Finanțelor Publice în perioada 22.12.2008-23.12.2009, cu rea credință, nu au respectat dispozițiile art. 8 al.2 din OUG 118/2003 modificată prin Legea 89/2005 potrivit cărora “ în termen de 6 luni de la data emiterii, prin hotărâre a Guvernului, obligațiunile vor fi înregistrate la Oficiul de Evidență a Valorilor Mobiliare pentru tranzacționarea acestora pe piețele reglementate, în condițiile regulamentului aprobat în acest scop de Comisia Națională a Valorilor Mobiliare" și ar fi blocat adoptarea hotărârii de guvern care să permită vânzarea obligațiunilor pe Bursa de Valori București, iar statul român să-și recupereze creanțele.
