"Există un potenţial dat de Dumnezeu judeţului Galaţi aproape
incredibil, şi anume potenţialul eolian. Au venit oamenii din Germania
cu GPS-uri şi au zis unde bate vântul şi au nimerit la Bereşti-Meria,
la trei kilometri de casa mea şi au plantat un stâlp. A costat 60.000
de euro plantatul stâlpului şi măsuratul vitezei vântului timp de un
an. Au constatat că vântul este aur, nu fiindcă este intens, ci fiindcă
e foarte constant", a spus Lificiu.
Potrivit preşedintelui
ANRE, investitorii au depus deja solicitări de înfiinţare a unor
parcuri eoliene în judeţul Galaţi. Zonele cu potenţial de exploatare
ridicat sunt municipiile Galaţi şi Tecuci cu împrejurimile acestora,
jumătatea sudică a luncii Prutului şi axa NE-Centru-SV a judeţului.
Dacă toate aceste proiecte de parcuri eoline
s-ar materializa, ele ar putea produce o cantitate de energie electrică
egală cu cea produsă de două unităţi de la Cernavodă. "Puterea
instalată activă acum în România e de 7.000 de megawaţi. Numai cererile
de la Galaţi sunt cât două unităţi de la Cernavodă, 1.400, deci sunt
practic 20% din total putere instalată, dacă această putere va porni în
judeţul Galaţi", a spus preşedintele ANRE.
Totuşi, oficialul a atras atenţia că, pentru înfiinţarea parcurilor
eoliene, este nevoie şi de contribuţia comunităţii locale şi a
societăţii Electrica, pe lângă cea suportată de investitori. "Pe Prut,
Electrica trebuie să facă o linie de 400 kilovolţi dublu circuit pentru
că altfel nu am decât o linie de 20 de kilovolţi care nu primeşte decât
100 de megawaţi. Dacă pornesc un singur parc eolian şi îl descarc pe
această linie se topesc firele. Sunt investiţii mari, care intră în
costul de electricitate", a spus preşedintele ANRE.
Oficialul a subliniat că statul român încurajează investiţiile în
energia verde, în contextul în care rezervele interne de gaz sunt
extrem de limitate, iar procentul de exploatare a surselor de energie
regenerabilă este foarte scăzut.
"Dacă în ţara noastră consumul de gaz continuă în ritmul de astăzi, cam în 20 de ani e gata rezerva internă de gaz. Trebuie să găsim variante să ieşim din criza combustibililor fosili. Şi acestea sunt energia eoliană, energia solară, energia geotermală, microhidrocentralele, biomasa. (...) De exemplu, ca să încurajez energia eoliană, pe lângă preţul de vânzare pe care îl obţine pe piaţa liberă megawatt-ul de putere a vântului, îl încurajez cu certificate verzi, vandabile şi pe plan internaţional. Un magawatt oră produs cu energie eoliană primeşte două certificate verzi. Preţul unui certificat verde este între 27 şi 55 de euro. Energia solară, care e mai complexă şi mai scumpă, este bonificată cu patru certificate verzi pe fiecare megawatt oră", a declarat preşedintele ANRE, Petru Lificiu.
