Președintele Klaus Iohannis i-a răspuns pentru prima oară lui Vladimir Putin, după ce președintele Rusiei a amenințat direct România și Polonia. Iohannis a declarat că afirmațiile lui Putin sunt incorecte pe fond și că nu vor intimida România.
Prezent la deschiderea Programului „Securitate în Regiunea Mării Negre, Iohannis a oferit un răspuns, după amenințările lui Putin la adresa României și Poloniei.
Recentele declarații din partea Federației Ruse legate de sistemul de apărare împotriva rachetelor balistice sunt incorecte pe fond, pentru că sistemul nu are absolut nicio legătură cu Rusia. Ele nu pot să ne intimideze. Dimpotrivă, aceste amenințări fără bază reală reconfirmă faptul că abordarea noastră, de întărire a securității NATO ca reacție legitimă la atitudinea Rusiei în regiunea Mării Negre, este cea corectă.
Problema securității energetice, în regiunea noastră, a căpătat o dinamică și o semnificație nouă odată cu anexarea ilegală a Crimeii de către Federația Rusă.
Deși nu suntem afectați în mod direct, nu putem fi impasibili la faptul că, prin anexarea Crimeii de către Rusia, Ucrainei, stat vecin României și țară cu vocație democratică și pro-occidentală, îi este blocat accesul atât la incintele de stocare de gaze naturale, cât și la resursele de hidrocarburi submarine din Marea Neagră.
În acest mediu de securitate regional complex și instabil, România urmărește în mod consecvent punerea în aplicare a priorităților sale strategice de politică externă și de securitate: consolidarea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite ale Americii și a profilului său în NATO și în Uniunea Europeană.
Aceste priorități răspund pe deplin și așteptărilor cetățenilor noștri.
Sunt convins că ideile generate în cadrul acestui program academic pot contribui la o mai profundă înțelegere a specificului problematicii regiunii Mării Negre și implicit la găsirea instrumentelor și platformelor de cooperare pentru ca acest spațiu strategic să devină mai predictibil din punctul de vedere al situației de securitate.
În încheiere, îi îndemn pe toți participanții la acest program să valorifice oportunitățile autentice pe care acesta le deschide pentru dialog, gândire strategică și viziune comună.
Secretarul general al NATO i-a răspuns lui Putin din Polonia, țară care va găzdui summitul Alianței din luna iulie.
Reacția șefului NATO vine după ce Putin a declarat că România și Polonia au devenit ținte ca urmare a amplasării sistemului antirachetă pe teritoriul lor.
În timpul vizitei în Polonia, șeful NATO a spus că Alianța va trimite mii de trupe în flancul estic.
Lucrăm pe propunerile concrete pe care le-am primit de la comandanții noștri strategici, de la planificatorii militari. Iar aceștia au propus câteva batalioane în diferite țări: statele baltice și Polonia.
România nu a fost menționată de norvegian, dar țara noastră speră și ea la o prezență multinațională de cel puțin o mie de soldați. Totodată, România vrea și o flotă a Alianței la Marea Neagră, acolo unde cresc tensiunile cu Rusia. Ambasadorul Moscovei la NATO a declarat că nu va permite ca Marea Neagră să devină un lac NATO. Declarația se vrea o replică pentru președintele Turciei, Recep Erdogan, care a avertizat că Marea Neagră riscă să devină un lac rusesc.
