Deşi începutul de an a adus o relativă îmbunătăţire în ceea ce priveşte sumele atrase de peste hotare de economia românească, avem mici şanse să redevenim curând o destinaţie preferată pentru capitalurile străine.
În primele cinci luni ale acestui an, investiţiile străine directe au totalizat circa 1,1 miliarde de euro (în creştere cu 14% faţă de perioada ianuarie-mai 2013), arată estimările Băncii Naţionale. Sunt puse la socoteală participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit) plus creditele intra-grup.
Statisticile Registrului Comerţului (care iau în calcul doar capitalul social subscris net) indică un nivel relativ similar al investiţiilor străine directe (ISD) în perioada ianuarie-mai: 988 de milioane de euro, cu 33% mai mult decât în acelaşi interval al anului precedent.
Cu alte cuvinte, ambele instituţii ne spun că veştile sunt bune şi că în prima parte a lui 2014 au intrat în ţară mai mulţi bani decât în prima parte a anului trecut. Iar dacă trendul se menţine, am putea contabiliza pe 31 decembrie investiţii străine nete de peste trei miliarde de euro indiferent de modul de calcul. Asta deşi, per ansamblu, cele două metodologii duc la rezultate semnificativ diferite.
Astfel, potrivit Registrului Comerţului, soldul investiţiilor străine directe era la 31 mai 2014 de 38,7 miliarde de euro, în timp ce calculele BNR indicau un sold ISD de 62,9 miliarde de euro la aceeaşi dată.
Problemele au început, paradoxal, după reluarea creşterii economice (3,3 miliarde în 2011, 2,8 miliarde în 2012 şi doar 2,4 miliarde de euro în 2013). Există, desigur, acest reviriment nu tocmai neglijabil pe primele cinci luni ale lui 2014, însă trebuie văzut dacă tendinţa se va păstra până la sfârşitul anului.
Cauzele pentru care nu trebuie să ne mai aşteptăm la fluxuri semnificative de bani străini în economie sunt variate. Însă probabil că principala nemulţumire a oamenilor de afaceri este, în continuare, totala impredictibilitate a politicilor publice.
"Sunt adoptate acte normative insuficient fundamentate sau au loc schimbări frecvente în legislaţie, în special în domenii strategice cum ar fi fiscalitatea, fără a da un timp rezonabil de implementare. Mediul economic resimte pe deplin impactul lipsei de transparenţă în procesul decizional, impact ce se reflectă şi în menţinerea la un nivel redus al investiţiilor directe", spunea recent Steven van Groningen, vice-preşedinte al Consiliului Investitorilor Străini.
