Preşedintele SoJust, Cristi Danileţ, a trimis la CSM o sesizare, în care susţine că există o modalitate prin care părţile din dosarele civile ajung să îşi aleagă judecătorul, în ciuda procedurii de distribuire aleatorie a cauzelor, sesizarea fiind transmisă Inspecţiei Judiciare.
Comisia Juridică a CSM a decis transmiterea lucrării Direcţiei
Legislaţie, referitoare la memoriul lui Danileţ, la Inspecţia
Judiciară, pentru a fi avută în vedere în eventualitatea unui control
tematic, se arată în minuta sedinţei Comisiei Juridice din 8 iulie.
Astfel, Cristi Danileţ a sesizat CSM că se înregistrează o modalitate
concretă de eludare a sistemului de distribuire a dosarelor civile,
mai precis prin alegerea judecătorilor de către părţi, modalitate care
se extinde rapid prin intermediul avocaţilor: reclamantul introduce mai
multe cereri identice la aceeaşi instanţă, aşteaptă să vadă căror
judecători li s-a distribuit aleatoriu cauzele, după care se decide ca
o singură cerere să rămână pe rolul instanţei pentru a fi judecată, iar
celelalte cereri fie sunt retrase, fie se suspendă.
Reprezentantul SoJust susţine că nu ştie motivele pentru care un
anumit judecător este astfel "ales" de către reclamant sau avocat, dar
crede că probabil se datorează unui tratament diferenţiat al părţilor
în sala de judecată sau unor soluţii diferite de ale celorlalţi colegi.
Consecinţele, arată judecătorul, sunt mai multe. Una ar fi că naşte sau
întăreşte suspiciunile în legatură cu corectitudinea anumitor
judecatori sau cu pregătirea lor, iar alta că apar cheltuieli pentru
pârât, chemat la acelaşi proces, dar în mai multe cauze, pentru a afla
că reclamantul şi-a retras cererea.
Pe de altă parte, susţine Danileţ, se ajunge la încărcarea inechitabilă
a rolului judecătorilor de la aceeaşi instanţă.
Judecătorii "evitaţi" vor avea mai multe cauze soluţionate prin
renunţări la judecată şi perimări, în timp ce judecătorii "aleşi" vor
avea de soluţionat fondul acestor dosare.
O altă consecinţă este creşterea statistică a numărului de dosare de
soluţionat, o creştere care este, însă, artificială.
Judecătorul propune mai multe căi de rezolvare a acestei probleme. Una
ar fi refuzul înregistrării mai multor cereri cu acelaşi obiect depuse
în acelaşi timp. Însă şi acest lucru este greu de îndeplinit, spune
judecătorul, mai ales la instanţele mari.
O altă soluţie ar fi reunirea tuturor cererilor în faţa judecătorului
care are de soluţionat cauza cu numărul cel mai mic, dar tot Danileţ
adaugă că, în practică, un judecător nu poate cunoaşte cauzele cu care
au fost învestiţi colegii săi şi, oricum, până la primul termen de
judecată, reclamantul sau avocatul deja află cui i s-a distribuit cauza
şi poate să depună în scris cererea de renunţare la judecată.
Danileţ propune şi abţinerea de la soluţionarea cauzei de către
judecătorul "ales", în masura în care află de aceasta, ajungându-se
până la trasmiterea cauzei primului judecător desemnat aleatoriu.
Soluţia ar presupune, însă, o modificare Regulamentului de ordine
interioară al instanţelor judecătoreşti,însă nici acest lucru nu ar fi
suficient, mai ales la instanţele mari.
