1 EUR= 4.1298 RON 
Candidatul PSD, Mircea Geoană, continuă să conducă în cursa pentru Cotroceni, arată datele unui sondaj realizat de INSOMAR, la comanda REALITATEA TV, în perioada 6-9 noiembrie.
Potrivit cercetării, Mircea Geoană este cotat cu 32% din voturi, urmat de Traian Băsescu cu 31% şi de Crin Antonescu cu doar 18 procente. Pe locul patru se află candidatul PRM, Corneliu Vadim Tudor, creditat cu 6 procente, cu unul mai mult decât independentul Sorin Oprescu şi udemeristul Kelemen Hunor.
Traian Băsescu ar pierde finala prezidenţială atât în faţa lui Geoană, cât şi faţa lui Antonescu. Pesedistul, respectiv penelistul, a obţine 53%, iar actualul şef al statului doar 47%. Într-o finală Geoană-Antonescu, primul ar câştiga cu 52% faţă de 48%.
La capitolul partide, PD-L ia faţa PSD, 32% faţă de 31%, urmate de PNL - 21%, UDMR cu 6 procente şi PRM cu 5 procente.
Studiul a fost realizat pe un eşantion de 1206 persoane şi are o marjă de eroare de +- 3%, la un grad de probabilitate de 95%.
Feedback
Preşedintele Băsescu a declarat că prioritatea zero în mandatul următor este să modernizarea statului român, care a şi început prin reorganizarea agenţiilor guvernamentale şi prin legile asumate. Următoarele pe lista de priorităţi sunt Agricultura, Turismul, şi, nu în ultimul rând, restabilirea sentimentului de patriotism.
Preşedintele Traian Băsescu, a afirmat, la Naşul, că "prioritatea zero în următorul mandat este modernizarea statului român, care a început".
"Esenţa modernizării este modernizarea Parlamentului, lucru pentru care am emis decretul pentru organizarea referendumului pentru prarlament unicameral şi pentru reducerea numărului de parlamentari. Dacă românii spun DA pe 22 noiembrie vom trece la modernizarea insituţiilor politice", a rezumat şeful statului.
Traian Băsescu a spus că domeniul Agriculturii nu mai trebuie neglijat şi că, pentru ca Agricultura să funcţioneze, trebuie implementat un sistem alimentar eficient.
"Agricultura este un domeniu care nu mai trebuie neglijat. Dacă punem în capul Agriculturii o industrie alimentară pe care s-o amplasăm cu IMM-uri în mediul rural şi cu întreprinderi mari în mediul urban, după producţia agricolă noi putem hrăni 22 de milioane de români. Ne face mai săraci această industrie alimentară care lipseşte", a spus Băsescu.
Turismul este al doilea capitol foarte important pentru reformarea şi modernizarea Româneii, în perspectiva lui Băsescu, care consideră, că indiferent de câte glume s-ar face pe seama actualului ministru al Turismului, Elena Udrea, "turismul trebuie valorificat".
Valorile morale şi cultura reprezintă o chestiune care a fost neglijată în această perioadă de tranziţie a României.
"Trebuie să ne aducem aminte şi de valori. Măi oameni buni, uite au trecut 20 de ani de tranziţie, de care am trecut. Parcă prea dispreţuim patriotismul. Vedem în mass-media că le e silă de România, că nu le place România, numai vorbe rele pentru ţara lor. Până nu restabilim sentimentul de patriotism pentru ţara asta nu putem merge înainte. Eu am convingerea că atunci când vom stabili că avem o istorie de care nu are de ce să ne fie ruşine (...).Dacă am revitaliza mândria de a fi român, avem cultură frumoasă, avem tradiţii frumoase, avem un viitor frumos, eu vă asigur că naţiunea va fi mult mai legată."
Aplica pe jobs.realitatea.net
Preşedintele Băsescu a declarat că prioritatea zero în mandatul următor este să modernizarea statului român, care a şi început prin reorganizarea agenţiilor guvernamentale şi prin legile asumate. Următoarele pe lista de priorităţi sunt Agricultura, Turismul, şi, nu în ultimul rând, restabilirea sentimentului de patriotism.
Preşedintele Traian Băsescu, a afirmat, la Naşul, că "prioritatea zero în următorul mandat este modernizarea statului român, care a început".
"Esenţa modernizării este modernizarea Parlamentului, lucru pentru care am emis decretul pentru organizarea referendumului pentru prarlament unicameral şi pentru reducerea numărului de parlamentari. Dacă românii spun DA pe 22 noiembrie vom trece la modernizarea insituţiilor politice", a rezumat şeful statului.
Traian Băsescu a spus că domeniul Agriculturii nu mai trebuie neglijat şi că, pentru ca Agricultura să funcţioneze, trebuie implementat un sistem alimentar eficient.
"Agricultura este un domeniu care nu mai trebuie neglijat. Dacă punem în capul Agriculturii o industrie alimentară pe care s-o amplasăm cu IMM-uri în mediul rural şi cu întreprinderi mari în mediul urban, după producţia agricolă noi putem hrăni 22 de milioane de români. Ne face mai săraci această industrie alimentară care lipseşte", a spus Băsescu.
Turismul este al doilea capitol foarte important pentru reformarea şi modernizarea Româneii, în perspectiva lui Băsescu, care consideră, că indiferent de câte glume s-ar face pe seama actualului ministru al Turismului, Elena Udrea, "turismul trebuie valorificat".
Valorile morale şi cultura reprezintă o chestiune care a fost neglijată în această perioadă de tranziţie a României.
"Trebuie să ne aducem aminte şi de valori. Măi oameni buni, uite au trecut 20 de ani de tranziţie, de care am trecut. Parcă prea dispreţuim patriotismul. Vedem în mass-media că le e silă de România, că nu le place România, numai vorbe rele pentru ţara lor. Până nu restabilim sentimentul de patriotism pentru ţara asta nu putem merge înainte. Eu am convingerea că atunci când vom stabili că avem o istorie de care nu are de ce să ne fie ruşine (...).Dacă am revitaliza mândria de a fi român, avem cultură frumoasă, avem tradiţii frumoase, avem un viitor frumos, eu vă asigur că naţiunea va fi mult mai legată."
*Fragment din “Ghidul ESOMAR/WAPOR al Sondajelor de Opinie şi Codul Internaţional ESOMAR cu Privire la Practica Publicării Rezultatelor Sondajelor de Opinie Publică”. Traducere din limba engleza realizata de CURS; textul integral in limba engleza al acestui ghid poate fi accesat pe http://www.esomar.org/uploads/pdf/ESOMAR_Codes&Guidelines_OpinionPolling_v5.pdf
Pentru a va da seama de seriozitatea si profesionalismul unui sondaj, verificaţi următoarele lucruri:
a) Cine a efectuat sondajul?
Sondajul a fost realizat de un institut respectat şi independent sau nu? Dacă nu, fiţi rezervaţi în ceea ce priveşte rezultatele sale. Dacă nu aveţi prea multe informaţii referitoare la reputaţia şi independenţa institutului, atunci le puteţi evalua funcţie de disponibilitatea institutului de a răspunde unor întrebări precum cele menţionate mai jos. Institutele de sondare a opiniei publice respectabile vă vor furniza informaţiile de care aveţi nevoie pentru a evalua un sondaj.
b) Cine a plătit sondajul şi în ce scop a fost realizat?
Dacă a fost realizat pentru o instituţie media respectabilă sau pentru cercetători independenţi, sunt mari şanse ca sondajul sa fie imparţial. Dacă sondajul a fost realizat pentru un client suspectat de partizanat (de ex., firma comercială, grupuri de presiune sau partid politic), sunt sanse ca sondajul sa fie totusi bun. Cititorii/ascultătorii/telespectatorii trebuie însă informaţi cine a fost clientul pentru care s-a realizat sondajul.
Validitatea unui sondaj mai depinde de o serie de alţi factori cum ar fi:
1) dacă a fost (sau nu) realizat de un institut care a folosit metode ştiinţifice de eşantionare şi elaborare a chestionarului;
2) dacă a folosit (sau nu) întrebări imparţiale;
3) dacă a furnizat (sau nu) toate informaţiile despre întrebările din chestionar şi rezultatele cercetării.
Dacă sunt furnizate informaţii precum cele de mai sus, atunci calitatea sondajului este influenţată exclusiv de meritele intrinseci ale acestuia. Oricare ar fi situaţia, fiţi atenţi la întrebările incorect formulate care ar fi putut induce anumite răspunsuri şi la eventuala prezentare trunchiată a rezultatelor sondajului. Astfel de strategii şi sondajele care le folosesc doresc să promoveze şi impună punctul de vedere al clientului şi nicidecum nu sunt interesate în prezentarea obiectivă a opiniilor publicului larg.
c) Câţi oameni au fost intervievaţi în sondaj?
Cu cât mai mulţi respondenţi, cu atât mai bine - deşi un sondaj pe un eşantion mic, sellectat ştiinţific, este ÎNTOTDEAUNA de preferat unui sondaj pe un eşantion mare alcătuit neştiinţific. Aveţi însă în vedere ca volumul total al eşantionului nu este singurul criteriu relevant. Spre exemplu, în sondaje pre-electorale, intenţiile de vot sunt prezentate excluzându-i pe nehotărâţi, pe cei ce refuză să răspundă şi pe cei care nu sunt siguri că vor merge la vot. Prin excluderea acestor grupuri, sondajul prezintă doar opţiunile grupului cel mai relevant alcătuit din “votanţi probabili”. În acelaşi timp, calcularea intenţiilor de vot va fi raportată la un eşantion cu un volum seminifcativ mai redus decât eşantionul total. Riscul erorii de eşantionare va fi, aşadar, mai mare.
De asemenea, manifestaţi prudenţă în compararea sub-grupurilor – spre exemplu, bărbaţi şi femei. Eroarea de eşantionare pentru fiecare sub-grup ar putea să fie seminificativ mai mare decât cea calculată pentru intregul eşantion. Dacă eşantionul total este de 500 şi el este alcătuit din două grupuri egale de bărbaţi şi femei, marja de eroare pentru fiecare sub-grup (luând în considerare numai erorile de eşantionare şi lăsând la o parte erorile sistematice) va fi de aproximativ 6 procente.
d) Cum au fost sellectaţi respondenţii?
Este specificat în termeni clari cine a fost inclus în eşantion şi cine nu? Dacă sondajul pretinde că reprezintă publicul în ansamblu (sau o parte seminifcativă a acestuia), a utilizat institutul de cercetare una din metodele precizate anterior la punctele 2, 3 si 4? Dacă eşantionul a fost realizat pe baza metodei de auto-sellectare – incluzând numai cititorii unui ziar sau reviste ori telespectatorii unei emisiuni care telefonează/scriu realizatorilor emisiunii – atunci sondajul nu trebuie NICIODATĂ prezentat drept sondaj reprezentativ. Dacă sondajul a fost realizat numai în anumite locuri (ex. doar în oraşe nu şi în mediul rural) atunci această informaţie trebuie făcută publică în orice raport de cercetare.
e) In ce perioadă a fost efectuat sondajul?
Anumite evenimente au un impact dramatic asupra rezultatelor sondajelor. Interpretarea rezultatelor unui sondaj trebuie făcută în funcţie de evenimentele care au avut loc în perioada realizării sondajului. Chiar şi rezultatele celui mai recent sondaj pot fi date peste cap de anumite evenimente. Rezultatele unor sondaje care au fost realizate cu săptămâni sau luni în urmă pot fi perfect valide şi actuale dacă se referă la atitudini şi pattern-uri culturale şi mai puţin la evenimente. În orice caz, data la care s-a realizat sondajul – dată care poate diferi de data publicării sondajului – trebuie întotdeauna precizată în raportul de cercetare. Data realizării unei cercetări este importantă în special pentru sondajele pre-electorale întrucât intenţiile de vot pot să se schimbe până în ziua alegerilor.
f) Ce întrebări le-au fost puse subiecţilor?
Încercaţi să intraţi în posesia unei copii a întregului chestionar şi nu doar a întrebărilor date publicităţii. Un institut cu reputaţie va publica întergul chestionar pe web site-ul sau îl va pune, la cerere, la dispoziţia celor interesaţi. Evaluaţi măsura în care întrebările au fost formulate corect din punct de vedere metodologic şi fiţi circumpsecţi faţă de o cercetare al cărei ghid de interviu a fost astfel structurat încât să inducă o anumită reacţie din partea subiecţilor.
g) Sunt rezultatele acestui sondaj consistente cu cele ale altor sondaje?
Dacă aveţi posibilitatea, uitaţi-vă şi peste rezultatele altor sondaje de opinie publică pentru a vedea cât sunt de asemănătoare sau diferite. Sondajele realizate pe o aceeaşi tema ar trebui să conducă la concluzii similare. Dacă sondajele pe aceeaşi temă diferă foarte mult, raţiunile pentru care se întâmplă acest lucru ar putea fi descoperite prin examinarea chestionarului şi a metodei de eşantionare.
h) A fost sau nu un sondaj facut doar din dorinţa de a manipula (push poll)?
Scopul unor astfel de sondaje este de a prolifera zvonuri denigratoare şi afirmaţii mincinoase despre adversarii politici. Acestea nu sunt sondaje ci manipulări politice ce încearcă să se ascundă în spatele perdelei de fum a sondajelor de opinie. Într-un sondaj de tipul “push poll” un număr mare de respondenţi sunt apelaţi telefonic şi rugaţi să participe la realizarea unui sondaj de opinie. “Intrebările” din sondaj sunt realitate acuzaţii mai mult sau mai puţin voalate la adresa unui adversar politic sau zvonuri referitoare la viaţa profesională sau personală a unui candidat. Astfel de sondaje sunt mai puţin interesate în aflarea opiniilor respondenţilor. Sondajele de tipul push poll sunt interesate în primul rând ca respondenţii să audă şi reţină acuzaţiile din “întrebările” de sondaj. Astfel de sondaje nu au nicio legătură cu sondajele de opinie ştiinţifice. Cea mai bună modalitate de a ne apăra împotriva acestor sondaje este de a afla cine a realizat sondajul. Institutele de sondare cu prestigiu şi renume nu au nimic de a face cu astfel de sondaje de manipulare – un fenomen ce a căpătat amploare în ultimii ani în anumite ţări.
Acelasi sondaj arata ca, in cazul in care Basescu si Geoana ar intra in turul al doilea, actualul sef al statului ar mai castiga un mandat in fruntea tarii, anunta Realitatea Tv.
Potrivit sondajului, in primul tur de scrutin, Traian Basescu ar obtine 37 % din voturi, Mircea Geoana 24%, Crin Antonescu 13 %. Sorin Oprescu ar castiga 10% voturile cetatenilor, Corneliu Vadim Tudor – 7%, Gigi Becali – 5%, Kelemen Hunor – 4%.
Dupa turul al doilea, in care s-ar bate Traian Basescu si Mircea Geoana, actualul sef al statului ar obtine un nou mandat in fruntea tarii, cu 53% din voturi, in defavoarea lui Mircea Geoana care ar fi votat de 47% dintre romani.