Criză, criză, dar nu şi de umor involuntar. Premierul Boc pare să fie tare hazliu când ne mărturiseşte cât de încântat ar fi dacă noi, românii, am sări, peste noapte, în ograda monedei unice europene. Economiile care au adoptat euro, preciza domnia sa, sunt protejate din toate punctele de vedere. Probabil că la fel au gândit şi acei colhoznici care, prin anii ’60, s-au adunat să ia nişte decizii importante. Pe ordinea de zi erau două puncte: să înalţe un grajd şi să construiască societatea comunistă. După ce au constatat că nu pot să facă staulul, pentru că nu au cărămizi, au trecut direct la punctul doi - construirea comunismului. Cam aşa ar trebui să procedăm şi noi, dacă am asculta de sfaturile FMI, prinse din zbor nu numai de politicieni, ci şi de oameni de afaceri români. Ce spune Fondul într-un raport, pe care nu a vrut să-l comenteze, iar, mai nou, a pus nişte dealeri englezi, cu nume ungureşti, să-l critice? Bruxelles-ul să dilueze criteriile de adoptare a euro, iar ţările est-europene membre ale Uniunii Europene să adere chiar dacă nu vor fi pregătite şi nu vor avea nici un cuvânt de spus în Euroland.
