Africa de Sud a renunţat la planul de combatere a încălzirii climatice, pentru creşterea economică

Guvernul, care a fost înlocuit aproape integral după alegerile generale din aprilie, "arată încetul cu încetul informaţii ce demonstrează schimbarea politicii privind schimbările climatice", a spus cercetătorul Glenn Aston.

"Răspunsul pe termen mediu la criza energetică este continuarea dependenţei de cărbune, în timp ce renunţarea progresivă la energiile fosile a fost amânată pe termen lung", a explicat acesta într-un articol publicat de organizaţia noneguvernamentală African Civil Society.

Recesiunea care a afectat cea mai puternică economie din Africa a dus la reducerea cu jumătate de milion a locurilor de muncă de la începutul acestui an, 43% dintre sud-africani trăind sub pragul sărăciei. Astfel, noul guvern, care şi-a stabilit ca prioritate combaterea şomajului şi a sărăciei, a adoptat un ton ferm înaintea summit-ului ţărilor din G20 de săptămâna viitoare, care va trebui să pregătească conferinţa climatică de la Copenhaga din decembrie.

"Nu este realist în acest moment să ne luăm angajamente legate de cifre (...) care ar crea fără îndoială handicapuri creşterii economice", a declarat recent purtătorul de cuvânt al guvernului Themba Maseko.

Africa de Sud, unde emisiile pe cap de locuitor echivalau cu cele din Germania, era considerată în urmă cu un an, un exemplu pentru marile economii emergente precum China şi India, dar planul său ambiţios, care prevedea penalităţi pentru industriile poluatoare, nu a fost pus în practică.

Compania publică de electricitate, Eskom, nu a obţinut sprijinul financiar solicitat de la stat pentru a investi în surse de energie regenerabilă. De altfel, pentru a alimenta creşterea, Eskom mizează acum pe crearea de noi centrale pe cărbune, deoarece Africa de Sud dispune de rezerve enorme.

Uniunea Europeană, aflată în prezent sub preşedinţie suedeză, nu a reuşit să obţină din partea Africii de Sud un angajament privind emisiile de CO2. Africa de Sud vrea să ceară, în schimb, la summitul G20 statelor bogate o contribuţie financiară de 0,5% din produsul brut mondial pentru ţările în curs de dezvoltare, respectiv de 200-400 miliarde dolari.