Raed Arafat: În București nu există perne de salvare. O comisie analizează ce s-a întâmplat

Secretarul de stat în MAI, şef al Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, dr. Raed Arafat, a declarat, la Realitatea TV, că o comisie analizează acest caz și evaluează procedurile, care au fost aplicate în încercarea autorităților de salvare a femeii.

"Aici pot sa explic anumite aspecte, dar rugamaintea este sa se ia in considerare ca se afla o comisie si analizeaza tot ce s-a intamplat. Pot aparea si aspecte noi de care nu stiu acum, dupa ce termina comisia. Când apare un astfel de caz, acest lucru poate sa fie din doua situatii: cineva care vrea într-adevar sa se sinucida sau cineva care vrea sa atraga atentia. Aici este vorba clar de cineva care a vrut sa se sinucida. În astfel de situatii se trimit negociatori, care sunt oameni prregatiti, care au avut pregatire si in afara Romaniei. Rolul lor este sa creeze o relatie cu persoana care are aceasta intentie si sa o convinga sa renunte, fara sa determine o miscare care sa o faca sa se arunce.

De la inceput, negociatorii au fost in contact cu doamna, care a primit apa, a mancat ceva, iar, vazand ca nu este nicio scapare, i s-a adus si aceasta perna, care are un rol foarte limitat, din păcate, cu persoanele necooperante. Perna, când a fost adusa, din ce am înțeles, s-a observat că doamna a început să se agite, văzând ca jos este o agitație mai mare, decat cea obisnuita, și atunci s-a luat decizia sa se opreasca umflarea pernei, si sa se mai astepte sa se mai discute cu femeia. Daca persoana simte ca incerci sa o salvezi, ea poate sa se arunce, nu era numai perna, putea sa fie si o paltforma. Acest negociator, care stie ca persoana vrea sa se omoare, trebuie sa o convingă sa colaboreze si cand vede ca accepta, sa ia cea mai buna masura pentru a o salva. Sunt niste proceduri clare. Asta se evalueaza acum. Ce v-am explicat este, din pacate, situatia reala.

"Aceste perne de salvare au fost fabricate în 1981"

Sunt putine in tara. Bucurestiul are platforme de salvare de la inaltime, perna a fost folosita, ultima data, in 28 februarie si era functionala. In Bucuresti nu exista perne de salvare de acest tip si sunt inlocuite de aceste platforme de salvare de la înaltime.

Au fost prezenți, pe langa negociatori, chiar de la Comandamentul pentru Situații de Urgență, de la Inspectoratul pentru Situații de Urgență București a fost șeful centrului operațional național, au avut doi negociatori jos, unde erau ei, și unul sus unde era doamna și se menținea legatura intre ei. Negociatorul care discuta cu femeia știe cel mai bine legătura cu ea. Am inteles ca acolo nici macar verbal nu se mai putea comunica.

Platforma e autoscara. Aici trebuie sa intelegem. Numai ca ea o evita, daca ea zicea 'da, vreau sa colaborez', atunci autoscara putea să mearga sa o ia. Dar daca ea vede ca te ridici acolo cu platforma si ea nu vrea, se arunca. Poti sa umfli perna sub persoana respectiva, o vede, nu vrea să fie salvata, trece doi metri dincolo și se aruncă.

Câte perne sunt în această țară?

Sunt câteva zeci de perne, cel mult una pe judet si nu toate judetele au.

De ce s-a cerut această pernă dupa 30 de ore de la semnalarea faptului ca femeia se afla pe bloc?

Acest lucru urmează sa fie lamurit de catre comisia care face evaluarea procedurilor și fiecare moment care s-a întâmplat și o sa avem toate indicațiile. Noi o să vedem ce ne explică colegii care erau acolo și de ce numai atunci au cerut.

Comisia de la Siutghiol v-a mai spus ceva, dacă au fost respectate procedurile?

Normal ca acea comisie a facut o analiza si stiti ca ancheta nu s-a incheiat, dar una este ancheta aviatica si alta este in cazul de accident.

De ce nu au umflat perna în alta parte?

Acele pompe fac un zgomot, se vede. Cum sa o aduca umflata?

Care este utilitatea pernei atunci?

În caz de incendiu, erau folosite de la anumite etaje să sară oameni. Conceptul inițial al lor e să le pui langa un bloc, unde este incendiu, și oamenii sa sara pe ea. Am deja achiziționate platformele care sunt mai performante decat persoana si mai eficiente. Trebuie cumparate si perne.

Cine conduce această comisie de anchetă?

Este la nivelul Inspectoratului General. Este prima evaluare, daca consideram să fie și o a doua comisie, se numește o comsie peste ea. Este o comisie la nivelul Inspectoratului General, care evalueaza tot ce s-a facut si care ne va da rezultatele.

Când ați fost informat?

Astăzi, în jurul dupa-amiezii, am primit prima informare (...) Era o misiune a Poliției București, când au văzut că nu este șansă ca femeia să fie convinsă, au trecut la o informare mai sus", a spus Raed Arafat. 

Medic specialist psihiatru:  Polițiștii stăteau și păzeau mașinile. Ar fi trebuit să securizeze perimetrul 

Medicul specialist psihiatru, Gabriel Diaconu, care s-a aflat la locul tragediei, a declarat, în cadrul unei intervenții telefonice, în emisiunea "Prime Time News", că negociatorii și-au făcut meseria, și că politiștii, care au avut personalul necesar, deplasat la fata locului, ar fi trebuit să securizeze perimetrul și nu au făcut-o.

"Dați-mi voie să fiu solidar cu colegii mei, care timp de un număr prelungit de ore, au condus o intervenție care nu a avut un rezultat pozitiv. Ca medic, vă pot spune că fiecare dintre noi are, în istoricul personal, o intervenție de suicid, care nu s-a terminat bine. Am fost acum două ore acolo și am vorbit cu negociatorii și cunosc foarte bine povestea cu perna, pentru că eu am sugerat să fie adusă. La ora 17:00 le-am sugerat. Perna era pe drum, e foarte posibil că cineva luase deja decizia și, pe bună dreptate, a fost una din deciziile care ar fi trebuit puse în practică. Protocoalele de suicid, în România, există dar lipsesc cu desăvârșire. Negociatorii din MAI sunt oameni foarte bine formați si am avut o discutie cu coordonatorul de acolo, stiu ca oamenii au dat tot ce au putut mai bun.

În tehnica negocierii, momentul la care te apropii de persoana care este angajată într-un suicid este ultimul moment. Negociatorii și-au făcut meseria. Eu nu am nicio critică să le aduc lor. Sunt oameni care au respectat protocoalele internaționale, pași și tabele de demers, tot ceea ce înseamnă cele mai bune standarde de practică, oriunde în lume (...) Sunt absolut sigur că MAI și ISU vor ieși cu declarații, în cel mai scurt timp, cu privire la întreaga operațiune.

"Am avut acces la perimetru extrem de facil. Nu a fost nevoie să mă legitimez. Asta este o problemă"

Vă spun care este critica mea. Prima mea critică este că am avut acces, la perimetru, extrem de facil. Eu m-am dus acolo, nu a fost nevoie să me legitimez, am trecut de cordonul de siguranță, am trecut de fiecare polițist și am putut să urc singur până sus și asta este o problemă. Când am ajuns acolo erau cetățeni, copii care se uitau, iar poliția stătea și păzea mașinile, în loc să păzească perimetrul, care nu era securizat. Presa era înăuntrul perimetrului - asta nu se face nicăieri. Critica mea nu are cum să fie la adresa echipei de intervenție, care a făcut o treabă exemplară. Sunt oameni care au luptat 30 de ore pentru viața unui om ca medici.

Negociatorul are posibilitatea de a imobiliza acea persoană?

Negociatorul este acolo să negocieze, nu să imobilizeze. Sunt oameni care sunt acolo să angajeze verbal, psihologic o persoană într-o situație fără specială. Există un conflict de interese între negociator, care este psiholog și este special format, și membrii echipei de intervenție care sunt acolo să imobilizeze persoana (...) Persoana în cauză este o persoană care și-a asumat un gest extrem.

Atunci când vine vorba de situații specifice, ca cele de suicid, nu există protocoale integrate, în care poliție, Smurd, pompieri, inclusiv parte de rutieră - nu au un sistem integrat, deși el, teoretic, a fost finanțat copios, iar inclusiv, în diversele momente ale unei intervenții, nu există un protocol despre cum se face intervenție la o oră de la o situație de genul ăsta, la zece ore, la 24, la 30 de ore. Este important să înțelegeți că negociezi când ai cu cine negocia (...) Mă aștept ca oamenii implicați în operațiune să iasă să spună, după o anchetă (...) Eu când am ajuns acolo, în cele din urmă, singura persoană de autoritate la care am ajuns a fost coordonatorul echipei de mediatori. Oamenii sunt foarte bine pregătiți. Dacă o astfel de operațiune a ajuns într-un final nefericit, face parte din orizontul de așteptare ", a declarat Gabriel Diaconu.

Medic către Arafat: Nu poți compara sinuciderea din București 2015 cu accidentul din Apuseni 2014

UPDATE: Polițiștii spun că nu au remușcări pentru că au adus negociatori, i-au adus pe apropiații femeii pentru a o convinge să nu se arunce. Inspectoratul pentru Situații de Urgență, în mod neoficial, spune că și-a făcut datoria și că a adus tot ce i s-a solicitat: o autoscară și salteaua, care a fost adusă după 36 de ore de la Argeș, care nu a fost montată, ci doar scoasă din mașină.

Perna au solicitat-o după 36 de ore, la 17:00 au ajuns, și în jurul orei 19:00 femeia s-a aruncat. Practic, două ore autoritățile s-au uitat la femeia respectivă și nu au umflat perna. Politiștii spun că nu au umflat-o pentru că, în momentul acela, dacă femeia ar fi văzut-o, exista riscul să se sperie și să se arunce în gol, a transmis corespondentul Realitatea TV.

Nici negociatorii, nici prietenii, nici vecinii nu au reuşit să o convingă să coboare de pe clădire. Femeia a murit sub ochii medicilor și pompierilor de la fața locului.

Precizăm că abia după mai bine de o zi, pompierii au adus tocmai din Argeş o pernă, care ar fi putut atenua impactul, însă acea pernă nu a mai ajuns să fie umflată.

Capitala nu mai are, din 2007, un astfel de tip de pernă.

Apropiaţii spun că, de doi ani, doamna Elena trăieşte o adevărată dramă. Unica ei fiică, în vârstă de 26 de ani, a murit din cauza cancerului. Femeia a fost internată cu depresie la Spitalul Obreja. După externare, medicii i-au recomandat să urmeze un tratament, însă nimeni nu ştie dacă a ţinut cont de sfatul doctorilor. Medicul ei a încercat şi el s-o facă să nu se sinucidă.

Înainte să se urce pe terasa blocului unde lucrează ca femeie de serviciu, doamna Elena i-ar fi spus administratorului imobilului că vrea să îşi reîntâlnească fiica.

Potrivit studiilor, peste două milioane de români suferă de depresie, care este considerată de specialişti boala secolului.