Astfel, fabricile de ciment din România asigură un parteneriat în gestionarea deşeurilor.
"Nu numai că nu poluăm, aşa cum o făceam înainte de 89, dar am devenit un depoluator calificat şi clasificat ca atare după normele europene", a declarat pentru REALITATEA.NET Mihai Rohan, preşedintele CIROM.
În fabricile de ciment se pot co-procesa două categorii principale de deşeuri: cu conţinut energetic - co-procesate energetic ca şi combustibilii alternativi şi deşeuri cu o compoziţie mineralogică similară cu a materiilor prime tradiţionale sau cu a produsului intermediar (clincher) - valorificat material ca materii prime alternative sau adaosuri pentru fabricarea cimenturilor alternative.
Investiţiile realizate până în prezent pentru dezvoltarea aceste activităţi la fabricile de ciment din România fac posibilă co-procesarea unei game largi de deşeuri: petroliere ( de la uleiuri uzate, gudroane şi pământuri contaminate), cauciuc (inclusiv anvelope uzate întregi), plastic, hârtie, pielărie, textile, lemn şi rumeguş, vopsele uzate etc.
Nu pot fi co-procesate deşeurile periculoase, precum cele nucleare, medicale infecţioase, sau bateriile întregi. Co-procesarea deşeurilor nu are impact negativ asupra sănătăţii şi siguranţei publice, asupra mediului înconjurător şi calităţii cimenturilor.
Astfel, se contribuie la conservarea resurselor naturale, prin substituirea parţială a combustibililor fosili cu unele alternative şi la reducerii indirecte a emisiilor de gaze care s-ar genera dacă deşeurile ar fi incinerate.
Mihai Rohan, preşedintele CIROM, a declarat că a convins, de la om la om, locuitorii aflaţi în zonele de lângă fabricile de ciment să recicleze, ducând deşeurile la co-procesare. Întreg procesul de convingere a durat însă aproape cinci ani, a precizat Mihai Rohan.
Strategy & Technology PUBLYO
Marketing & Sales Q2M