Foto: wall-street.ro
"Pe un interval de timp de un an (octombrie 2009-octombrie 2010), ar fi mai avatajos un plasament în euro dacă ne-am aştepta la un curs de peste 4,52-4,55 lei pentru un euro la finalul acestui interval, adică o depreciere a leului peste diferenţialul de dobânzi între cele două monede. Pentru orice nivel de curs sub 4,52 (lei/euro) peste un an, leul ar fi mai avatajos", se arată în analiza Raiffeisen Asset Management.

Analiştii societăţii de administrare a investiţiilor afirmă că în perioada octombrie 2002-octombrie 2009, persoanele care au ales economiile în lei au avut mai mult de câştigat decât cele care şi-au făcut depozite în euro.

Raiffeisen Asset Management apreciază că, "pe anumite intervale de timp, caracterizate de depreciere bruscă, plasamentele în euro sunt mai avantajoase, însă modificarea relativ redusă a ponderii sumelor în euro în sistemul bancar de-a lungul timpului ne arată că cei mai mulţi deponenţi în valută ar fi câştigat mai mult economisind în lei".

Analiştii societăţii de administrare a investiţiilor consideră că economisirea în valută este percepută mai degrabă drept un mijloc de protecţie împotriva deprecierii monedei naţionale decât ca o măsură de optimizare a randamentelor

Incertitudinea politică menţine ridicat interesul pentru economiile în euro

Analiştii susţin că mediul economic din România nu dă semne de îmbunătăţire, iar perspectiva unei scene politice incerte şi preocupată de agenda electorală nu este deloc încurajatoare.

"În aceste condiţii, în ciuda faptului că fluxurile valutare sunt echilibrate, deficitul comerţului exterior fiind mai mult decât acoperit de investiţiile străine directe, aşteptările mediului economic se îndreaptă mai degrabă spre deprecierea leului. (...) În acest context, cel puţin pentru câteva trimestre, interesul pentru economisirea în euro se va menţine în creştere", estimează analiştii Raiffeisen.

Raportul evidenţiază că, în mod tradiţional, românii sunt interesaţi de plasamentele în valută.

"Din acest punct de vedere, România se aseamănă mai mult cu Albania, Bulgaria sau ţările din fosta Iugoslavie, unde de asemenea sumele populaţiei în valută în sistemul bancar depăşesc 40%", se mai arată în raport, care precizează că ponderi ridicate ale plasamentelor în valută există în Bucureşti (51,2%), Timiş (52,4%), Arad (42,3%) şi Braşov (42,7%).

În schimb, ponderi mult mai mici se regăsesc în Gorj (15,1%), Ialomiţa (15,9%), Călăraşi (16%) şi Teleorman (18,8%), zone mai puţin dezvoltate economic şi cu resurse financiare mai modeste.